Pensii 2025. Se dau bani în plus, anunțul făcut de președintele Casei Naționale de Pensii: „Vârsta de pensionare trebuie corelată cu speranţa de viaţă”

Pensii 2025. Vârsta de pensionare este în continuă creștere, iar alinierea la standardele europene aduce modificări importante privind drepturile pensionarilor.

Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, a anunțat că pensionarii ar putea primi mai mulți bani, iar una dintre cele mai mari schimbări vizează creșterea vârstei de pensionare pentru femei. Pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii, vârsta de pensionare trebuie corelată cu speranța de viață. Acest proces este deja în desfășurare în țările Uniunii Europene, iar România urmează această tendință.

Conform noii legislații, vârsta standard de pensionare va fi de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei începând cu anul 2030. Această măsură vine cu avantaje financiare, deoarece o perioadă mai lungă de activitate aduce un punctaj de pensie mai mare. Daniel Baciu a subliniat că, deși femeile vor munci cu doi ani mai mult decât până acum, ele vor beneficia de pensii mai mari datorită numărului mai mare de ani de contribuție.

„Noi avem în România încă o vârstă de pensionare mică faţă de țările din UE. Vârsta standard de pensionare este 65 de ani la bărbați, iar în ceea ce privește doamnele este undeva la 62 de ani şi 4 luni. Avem o creştere etapizată până în 2030 când vârsta de pensionare va fi egală cu a bărbaților. Eu aș zice să ne oprim aici.   Această perioadă de cinci ani nu se cumulează cu nicio altă reducere.În cazul în care nu are acei cinci ani în plus și are doar doi sau trei ani, atunci se pensionează anticipat, și va fi penalizată în funcție de numărul lunilor de anticipare dar și de stagiul complet de cotizare depășit. Aceasta este pensia anticipată”, a declarat Daniel Baciu, potrivit România TV.

Alte articole

Pensii mai 2025. Poşta Română a făcut anunţul oficial, de când se distribuie banii seniorilor. Nu toţi primesc majorarea!

Pensii 2025, beneficii pentru mame, cu cât scade vârsta de pensionare mai ales în următorii ani. Ce se schimbă din 2030

„După cum se ştie, sistemul public de pensii este în schimbare, într-o amplă reformă. Tendința în Europa este de schimbare a acestor sisteme de securitate socială. Nu puteam sări noi, suntem parte din UE.

Pensii 2025. Veste bună pentru 4,9 milioane de seniori, anunţul oficial făcut vineri despre majorarea de 22,1%. DOCUMENT

Dacă observați, aceste sisteme de pensii au nişte condiții de eligibilitate mult mai stricte, şi mă refer la vârsta de pensionare care trebuie corelată cu speranţa de viaţă, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii, pe termen mediu şi lung.  Acest lucru se întâmplă şi în România. Am încercat, în principal, prin noua lege a pensiilor să oferim condiții mai bune. Dacă mergem şi ne uităm pe media stagiilor de cotizare din UE, acolo oamenii lucrează de la 40 de ani în sus. Cam aceasta este media”, a mai precizat Daniel Baciu.

Noua lege a pensiilor are ca obiectiv principal stimularea muncii și creșterea contributivității. Daniel Baciu a explicat că, în UE, media stagiilor de cotizare este de peste 40 de ani, în timp ce în România stagiul minim de cotizare este de doar 15 ani, iar cel complet de 35 de ani.

Astfel, pentru a alinia sistemul românesc la practicile europene, se încurajează prelungirea activității profesionale.Prin noul sistem de recalculare, cei care au muncit peste 40 de ani vor beneficia de pensii majorate considerabil, cu creșteri de până la 3.000 de lei în unele cazuri.

Cum se calculează pensia conform noii legi?

Formula de calcul a pensiei include mai multe componente, fiecare având un impact direct asupra venitului final.

Noua metodă de calcul include:

– Valoarea punctului de referință (VPR)= 81 de lei;

Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii

Citește și: VIDEO Victor Ponta, dispus să mai facă pasul cel mare cu o viitoare parteneră de viață? „Aici e subiectul ăla dificil pe care trebuie să-l tratez!”

– Numărul total de puncte= puncte de contributivitate+ puncte de stabilitate+ puncte pentru perioade asimilate.

Punctele de stabilitate sunt acordate astfel:

– 0,50 puncte/an pentru anii lucrați în intervalul 26-30 de ani;

– 0,75 puncte/an pentru anii lucrați în intervalul 31-35 de ani;

– Peste 35 de ani, punctajul se cumulează progresiv, adăugând mai mult la pensia finală.

Avantajele și dezavantajele schimbării sistemului de pensii
Avantajele:

– Pensionarii cu vechime mare vor primi pensii mai mari.

– Creșterea perioadei de muncă duce la un punctaj superior, ceea ce se reflectă în venituri mai ridicate.

– Sistemul devine mai sustenabil pe termen lung, reducând presiunea asupra bugetului de pensii.

Dezavantajele:

– Creșterea vârstei de pensionare poate fi dificilă pentru anumite categorii profesionale.

– Pentru cei care nu reușesc să contribuie suficient de mulți ani, beneficiile financiare nu vor fi semnificative.

Diferențele dintre pensiile actuale și cele calculate conform noilor reguli pot crea inechități în primii ani de aplicare.

Citește și: Veste bună pentru pensionari! Pensiile pentru luna aprilie vor fi livrate la timp. Banii vor ajunge la pensionari cu câteva zile înainte de Paște

Astfel, noua legislație a pensiilor aduce schimbări importante pentru pensionarii români. Creșterea vârstei de pensionare și prelungirea stagiului de cotizare sunt măsuri necesare pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii și pentru a permite pensionarilor să beneficieze de pensii mai mari.

Este esențial ca românii care se apropie de vârsta de pensionare să fie bine informați despre aceste schimbări pentru a lua cele mai bune decizii privind planificarea financiară a retragerii din activitate.

Prin adoptarea acestor reforme, sistemul de pensii din România se aliniază la standardele europene, oferind oportunități mai bune pentru viitorii pensionari.

Pensii 2025. Topul județelor unde se încasează cele mai mari pensii. Bucureștiul e abia pe locul 2

Numărul de pensionari din România a scăzut în 2024, ajungând la 4,96 milioane, cu 21.000 mai puțini decât anul trecut. Cei mai mulți dintre ei, peste 92%, sunt beneficiari ai sistemului public de pensii.

Ministerul Muncii, anunţ IMPORTANT pentru toţi salariaţii şi angajatorii. S-a aprobat joi în Guvern

Pensia medie lunară la nivel național este de 2.459 de lei pentru cei din sistemul public, în creștere cu 22,6% față de anul trecut, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică.

Diferențe mari între județe: de la sub 2.000 lei la peste 3.000 lei

Discrepanțele între județe sunt considerabile. Cele mai mari pensii medii se regăsesc în:

• Hunedoara – 3.197 lei
• București – 3.115 lei
• Gorj – 2.896 lei
• Brașov – 2.892 lei

La polul opus, cele mai mici pensii se înregistrează în:

• Botoșani – 1.946 lei
• Vrancea – 1.969 lei
• Giurgiu – 1.976 lei
• Vaslui – 1.998 lei

Ecartul între cea mai mică și cea mai mare pensie medie din țară este de peste 1.250 de lei. În ceea ce privește raportul dintre pensionari și salariați, media națională este de 8 pensionari la 10 angajați. Bucureștiul și Ilfovul au cele mai bune raporturi (4 pensionari la 10 salariați), în timp ce în Teleorman și Vaslui situația este inversă – cu 14-15 pensionari la fiecare 10 salariați.

De asemenea, peste 1 milion de persoane beneficiază în prezent de indemnizația socială minimă, majoritatea provenind din sistemul public de pensii.