Pensii ianuarie 2025. Seniorii care îşi cheltuiesc economiile toate de Sărbători 2024, ba mai fac şi un CAR, trebuie să ştie că nu au motive să stea la coadă pentru plata taxelor din noul an pentru simplul motiv că nu vor avea bani.
Ca urmare a zilelor libere pe care bugetarii le au la începutul lunii, inclusiv sărbătorile de Anul Nou și Bobotează, pensionarii vor primi pensiile în ianuarie 2025 mai târziu cu șapte zile.
Partea bună este că acestea vor fi indexate cu 12,2%, ceea ce înseamnă majorări între 150-700 de lei, în funcție de valoarea pensiei actuale. Poșta Română, ca instituție bugetară, va avae liber zilele de 1, 2 ianuarie, dar și week-end-ul și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan Botezătorul și va reveni la muncă pe 8 ianuarie.
Pensii ianuarie 2025. Creșterea de 12,2% începând cu 1 ianuarie 2025 este rezultatul inflației de 10.2% din 2023, dar și al unei creșteri de 2% din salariu mediu brut. În medie, pensiile vor crește cu 330 de lei, ceea ce înseamnă că o pensie medie va ajunge la 3050 de lei. Prin această creștere, guvernanții vor să sprijine pensionarii în fața creșterii prețurilor.
Creșterea pensiilor va avea loc în funcție de valoarea inițială. Pensionarii care primesc 1500 de lei pe lună, de exemplu, vor primi în plus 180 de lei, ceea ce înseamnă că vor avea 1680 de lei. Pensionarii care au o pensie de 5000 de lei, vor avea o creștere de 600 de lei, astfel că vor primi 5600 de lei. În urma creșterii pensiilor, efortul bugetar va fi de aproximativ 1,5 miliarde de lei pe lună.
Cum vor crește pensiile militare
Pe 17 decembrie 2024 se discută la Curtea Constituțională cum vor crește pensiile care nu au fost recalculate, adică pensiile militare. Cu o lună în urmă, Parlamentul aprobase o hotărâre de guvern potrivit căreia pensia militarilor urma să crească în funcție de valoarea soldei.
Dar hotărârea a fost atacată de Avocatul Poporului la CCR care a blocat-o. Pe 17 decembrie 2024, CCR va decide dacă hotărârea e constituțională. Dacă totul este în regulă, atunci hotărârea de creștere a pensiilor militare va fi publicată în Monitorul Oficial și va intra în vigoare.
Pensii 2025. Săptămâna viitoare vine pensia pentru aproape 2.500.000 de pensionari. Este ultima pensie înainte de indexarea de la 1 ianuarie.
Unii pensionari vor lua pensia mai devreme cu o zi, potrivit anunțului făcut de ministrul Muncii Bucura Oprescu. Aceasta a spus că pensia va intra pe card într-o singură zi și anume pe 12 decembrie. Asta, în condițiile în care Casa de Pensii a anunțat că pensiile se achită în data de 12 a fiecărei luni, dar nu mai târziu de data de 13 a fiecărei luni.
Conform legii care a intrat în vigoare în septembrie, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, valoarea punctului de referință (VPR) se va majora ca urmare a indexării cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică.
Rata anuală a inflației care se ia în calcul este cea pe anul 2023, adică 10,4%. „Începând din 2025, creșterea pensiilor din România are o formulă foarte simplă de calcul, în sensul că aplicăm doi indicatori foarte clari, predictibili, pe care îi știm de la Institutul Național de Statistică. Vorbim de rată medie a inflației, la care se mai adaugă încă 50% din creșterea reală a câștigului mediu brut pe economie realizat. Deci această este formulă de calcul a indexării, actualizării valorii punctului de referință”, a declarat Daniel Baciu, șeful Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).
Acesta a explicat că rata inflației este deja cunoscută, pentru că se ia în calcul inflația din 2023. „Suntem în 2024, noi trebuie să știm rata inflației pe anul anterior și care se aplică în anul viitor. Deci vorbim de rata inflației pe anul 2023, care este foarte clară, o știm cu toții, este comunicatat de Institutul Național de Statistică, este de 10,4%. Problema este cum calculăm acest 50% din câștigul real sau din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut pe economie. Pare că este simplă dar nu este așa, pentru că această creștere reală, fiind un indicator nou, nu am știut nici noi cum trebuie calculat și bineînțeles eu am făcut o adresa la Institutul Național de Statistică care să îmi spună efectiv cum se calculează această creștere reală a câștigului salarial mediu brut pe economie. Și mi-au transmis exact formulă de calcul. Și avem această creștere reală, este practic un raport între indicele câștigului salarial mediu brut pe economie și indicele prețurilor de consum. Această este formulă de calcul dată de INS”, a declarat Baciu.
Oficialul a afirmat că a făcut aceste calcule și a rezultat că această creștere reală a câștigului câștigului salarial mediu brut pe economie este de 104,2%. Adică avem o creștere de 4,2%.
„Ajungem la 2,1%. Deci putem să spunem că formulă de calcul este rată inflației plus creștere CSMBB, adică 10,4 + 2,1, ajungem la 12,5%. Această este formulă prevăzută de articolul 83, alineatul 4 din noua lege a pensiilor.
Acest procent rezultat, de 12,5% trebuie trecut prin doi indicatori prevăzut la alineatul 7. Este vorba despre procentul de creștere a contribuției de asigurări sociale încasate la bugetul de asigurări sociale și rată medie a inflației din ultimii doi ani”, a spus Daniel Baciu.
Spre exemplu, un pensionar care încasează acum 2.000 de lei va primi de la 1 ianuarie 2025 încă 250 de lei ca urmare a indexării pensiei cu rata inflației.
Cea de-a doua majorare din 2025 se va face după finalul lunii martie și va ține cont de veniturile nepermanente care nu au fost luate în calculul pensiilor până acum. Aceste venituri nepermanente trebuie dovedite cu adeverințe, potrivit art 155 din noua lege a pensiilor.
Lista veniturilor nepermanente:
• formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;
• premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;
• recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;
• al treisprezecelea salariu;
• formele de retribuire pentru „orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru;
• sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică şi care asigură perfecţionarea de specialitate a învăţătorilor şi educatorilor;
• indemnizaţiile de muncă nenormată;
• alte sporuri care nu au avut caracter permanent pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale.