Pensiile şi salariile ar putea fi îngheţate la nivelul actual. Majorarea din ianuarie 2025 ar putea fi amânată, anunţ de la cel mai înalt nivel

Pensiile şi salariul minim ar putea să nu mai crească de la 1 ianuarie 2025. Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a declarat miercuri că economia României se confruntă în prezent cu o problemă bugetară „enormă” și că, până la finalul acestui an, guvernul va trebui să oprească indexarea pensiilor și a salariilor – măsură nepopulară – pentru a nu risca ajungerea la un deficit bugetar de 9%, considerat a fi „nesustenabil”. Ciucu a adăugat că dacă România nu va avea un guvern la 1 ianuarie 2025, ar transmit un grav semnal politic și economic de instabilitate.

„Pensile și salariile nu vor scădea, nu vor fi «tăiate» așa cum comunică izolaționiștii!”

„Elefantul din cameră: România nu are încă o problemă economică, are o problemă bugetară! Enormă: fără acțiuni clare, vom ajunge la un deficit bugetar de cca. 9%, ceea ce este nesustenabil.

Guvernul PSD-PNL (deci, atenție, noi nu fugim de răspundere, ne asumăm greșelile trecutului!) a crescut foarte mult cheltuielile statului pe toate palierele: funcționare, investiții, salarii și pensii (cele din urmă indexate cu peste 25% în acest an)”, a spus Cirprian Ciucu, într-o postare publicată pe contul său de Facebook.

Liderul liberal, care e în același timp primarul sectorului 6 al Capitalei, a amintit că agenția Fitch a revizuit perspectiva ratingului României de la „stabil” la „negativ”.

Alte articole

Pensii 2025. Veste bună pentru seniorii cu venituri mai mici de 3.000 de lei. De când intră majorarea pe card

Marcel Ciolacu: Pensiile mici şi medii vor fi indexate în luna septembrie dacă bugetul va permite

Presiune uriaşă pe bugetul 2025: Majorările de pensii şi salarii aduc costuri suplimentare de 28 miliarde lei

„Asta ne lovește unde ne doar mai rău, la buget: România dacă nu ia credite, nu poate funcționa. Restul sunt palavre. O perspectivă proastă înseamnă împrumuturi mai scumpe. Unul dintre motivele invocate de Fitch este chiar instabilitatea politică”, a spus a spus Ciucu.

Pe lângă renunțarea la indexarea pensiilor și salariilor, prim-vicepreședintele PNL a spus că trebui tăiate și alte cheltuieli bugetare „„astfel încât să ajungem la un deficit bugetar, agreat cu Comisia Europeană de cca. 7%”.

„Pensile și salariile nu vor scădea, nu vor fi «tăiate» așa cum comunică izolaționiștii! Va fi stopată indexarea doar, nu vor crește în 2025. Efectiv, România nu își pemite să mai adauge 25 de miliarde la deficit”, a precizat Ciucu.

De asemenea, un eșec al formării noului guvern și „lăsarea țării fără o guvernare stabilă și pro-europeană”, ar însemna și o pierdere importantă de credibilitate în fața partenerilor noștri externi.

Pensiile ar trebuie să crească cu 12,5%

„Consecințele vor fi imediate: creșterea costurilor finanțării externe – care sunt și așa crescute pentru că plătim in acest an dobânzi de 37 de miliarde de lei – reducerea investițiilor și a fondurilor europene, pierderi de investitii străine și românesti adică pierderi de locuri de muncă, creșterea inflației și a scumpirilor, degradarea nivelului de trai. Un blocaj acum în formarea noului guvern, generat de motive politicianiste, ar face mult mai dificilă gestionarea situației politice, economice si sociale de către orice alt viitor guvern și președinte pro-european, democratici, ar amplifica problemele și neîncrederea”, a declarat prim-vicepreședintele PNL.

Majorările de pensii și salarii programate pentru începutul anului 2025 aduc un cost suplimentar de circa 28 de miliarde de lei, conform informațiilor Economedia. Toate aceste majorări vor pune presiune pe un buget deja întins la maximum, cu un deficit ce probabil se va duce către 9% în 2024 și care ar trebui redus anul viitor, conform angajamentelor asumate prin planul fiscal.

Lovitură pentru România la final de an. Agenția de rating Fitch schimbă perspectiva României din ”stabilă” în ”negativă”

Conform calendarului asumat de autorități, pensiile ar urma să crească de la 1 ianuarie cu peste 12%. Această majorare va duce la un cost suplimentar de 19 miliarde de lei, arată sursele Economedia. Amintim că în 2024 costurile totale ale României cu pensiile au crescut cu 25 miliarde de lei, la un total de 136 miliarde de lei, după 2 majorări, respectiv indexarea cu inflația și recalcularea tuturor pensiilor.

De asemenea, pentru începutul lui 2025 sunt planificate și o serie de majorări de salarii pentru unele categorii de bugetari. Costurile cu aceste majorări se ridică la circa 9 miliarde lei, mai arată informațiile Economedia.

Noile majorări de pensii și salarii programate pentru începutul anului 2025 par așadar nesustenabile, în contextul în care anul acesta deficitul bugetar al României se va duce către 9% din Produsul Intern Brut (PIB), conform estimărilor analiștilor. Pentru anul viitor, România și-a asumat un plan fiscal prin care își propune reducerea deficitului bugetar cu cel puțin 1,1% din PIB.

Începând cu 1 ianuarie 2025, valoarea punctului de referință se va majora în funcție de rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, ceea ce va duce la creșterea pensiilor. De asemenea, o a doua creștere a pensiilor este prevăzută pentru finalul lunii martie 2025 și va include veniturile nepermanente care nu au fost luate anterior în considerare la calculul pensiei.

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim pe economie în România va crește semnificativ, dar nivelul acestuia va fi diferit în funcție de sectorul de activitate. Hotărârea de Guvern nr. 1506/2024 stabilește că salariul de bază minim brut garantat în plată va fi de 4.050 lei pentru un program normal de lucru de 165,334 ore pe lună, ceea ce echivalează cu un tarif orar de 24,496 lei.

Marcel Boloş: Deocamdată, doar s-a tras semnalul de alarmă. Rămânem în continuare în categoria de rating BBB minus şi asta trebuie să fie urmată de luarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară pentru ca să ne menţinem perspectiva stabilă

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat miercuri, după ce agenţia de rating Fitch a revizuit de la stabil la negativ perspectiva IDR a României, că deocamdată, doar s-a tras semnalul de alarmă şi rămânem în continuare în categoria de rating BBB minus şi asta trebuie să fie urmată de luarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară pentru ca să ne menţinem perspectiva stabilă pe care am avut-o înainte de această criză generată la nivel politic.

„Avem o perspectivă negativă care, cumva, trage un semnal de alarmă asupra perioadei actuale pe care o parcurgem, generată de fărâmiţarea deciziei în Parlament şi de constituirea Guvernului, care sunt garanţiile pentru ca să putem lua măsurile pentru consolidarea fiscală”, a spus ministrul Finanţelor, înainte de şedinţa de Guvern.

Ministrul Finanţelor a menţionat că măsurile vor fi discutate în coaliţia de guvernare şi se vor regăsi în viitoarea ordonanţă trenuleţ. Despre impozitarea marilor averi, ministrul a spus că acest termen de ”mari averi” trebuie stabilit în coaliţia de guvernare şi acceptat care e definiţia”.

Întrebat dacă sunt bani pentru pensii şi salarii, ministrul a răspuns: ”Deocamdată lucrăm la Ordonanţa trenuleţ şi acolo vedem ce resurse financiare avem”.

”Recalcularea pensiilor este un angajament. Aşteptaţi Ordonanţa trenuleţ” a mai spus Boloş la Guvern. Agenţia de rating Fitch a revizuit, marţi, de la stabil la negativ perspectiva IDR a României (datorii pe termen lung) şi a confirmat IDR la ‘BBB-‘, printre motivele invocate fiind cele care ţin de factori de risc politic, inclusiv „credibilitatea politică erodată” şi incertitudinea politică, dar şi derapajele fiscale şi cheltuielile nesustenabile.