Pensiile speciale ale primarilor, menţinute după modificările aduse Codului Administrativ

„In toate discutiile, necesitatea si sustinerea Codului Administrativ a venit de la primari din toate partidele politice. Cei pe care ii vedeti aici sustin adoptarea Codului Administrativ prin ordonanta de urgenta, pentru ca nu mai putem astepta. Nu mai avem voie, ca Guvern, ca stat, sa nu ne facem temele vizavi de noua programare a bugetului UE pe urmatorul exercitiu financiar”, a precizat el, intr-o conferinta de presa sustinuta la sediul ministerului.

Suciu a prezentat si principalele modificari, in raport cu actul normativ adoptat de catre Parlament si declarat ulterior neconstitutional de CCR.

„Proiectul de ordonanta de urgenta este supus procesului de transparenta decizionala. A fost supus dezbaterii in cadrul Comisiei de dialog social in data de 31 mai si a fost amanata decizia pentru sedinta de maine (marti – n.red.).

A fost avizat de un numar de 25 de ministere si suntem in plin proces de raspuns la toate observatiile care au fost facute de catre toti cei interesati. Fata de varianta care a iesit din Parlamentul Romaniei, tot ceea ce inseamna reglementarea si transformarea institutiilor publice deconcentrate, a sefilor deconcentratelor in manageri a fost scoasa din Codul Administrativ.

Alte articole

BNR vine cu veşti proaste pentru românii cu credite, ratele se pot dubla: „IRCC va depăşi indicele ROBOR”

BNR avertizează: „Urmează o perioadă economică dificilă, nu vom avea un triumf economic”

De asemenea, tot ce inseamna regimul incompatibilitatilor a fost scos din Codul Administrativ. A fost scoasa si prevederea care facea arhitectii-sefi personal contractual.

Exista astazi inca o discutie daca prefectul va fi sau nu functie de demnitate publica sau inalt functionar public, cum este acum. Si fac mentiunea ca, in discutiile cu Comisia Europeana, aceasta si-a dat acordul pentru transformarea functiei de prefect in functie de demnitate publica”, a explicat Suciu.

Viceprim-ministrul a mai precizat ca proiectul vizeaza: introducerea concursului national, ca metoda de recrutare a functionarilor publici, la nivelul administratiei publice centrale, precum si instituirea sistemului national de evidenta a ocuparii in sectorul public (care, conform masurilor agreate cu reprezentantii Comisiei Europene, trebuia reglementat si operationalizat pana la finalul semestrului II al anului 2018).

El a mentionat ca proiectul Codului Administrativ pastreaza prevederile referitoare la indemnizatia la limita de varsta pentru alesii locali.

„Am vazut suficient de multe pareri spuse in spatiul public vizavi de faptul ca permitem persoanelor care au fost condamnate sa ocupe functii publice. Gresit! Aceste prevederi legale sunt si azi in legislatia romaneasca. Doar le-am preluat.

In lipsa unei interdictii in Constitutie – noi daca introducem o interdictie incalcam Constitutia. Am vazut suficient de multe vizavi de minoritati. Nu este absolut nimic in plus vizavi de ceea ce exista azi in legislatia romaneasca, acel prag de 20%”, a spus el.

O alta modificare este ca mandatele consilierilor locali judeteni vor fi validate de catre instantele de judecata, nu de catre comisiile de validare.

Suciu a contrazis acuzatiile aduse in spatiul public privind „lipsa de transparenta” in ceea ce priveste dezbaterea Codului Administrativ, mentionand ca primele demersuri in vederea adoptarii acestuia au fost facute in urma cu 15 ani.