Conform informațiilor oferite de fostul președinte al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Doina Pârcălabu, pensionarii ar putea avea venituri mai mari în ansamblu cu 16%. Totuși, există și pensii care cresc și cu peste 30%, fără indexarea cu rata inflației.
Potrivit specialiștilor de la Casa de Pensii, calculele au fost făcute pornind de la noua formulă de calcul, iar rezultatele arată că unele pensii vor crește și cu 30%, în timp ce altele vor crește cu alte procente.
De asemenea, există și pensii care nu vor crește, în funcție de numărul total de puncte acumulate. Prin respectarea principiului că niciun venit nu trebuie să fie diminuat, acele pensii vor rămâne la cuantumul actual.
O noutate în această lege este faptul că bărbaților le crește pensia mai mult decât femeilor, deoarece aceștia au avut un stagiul complet de cotizare de 30 de ani. Astfel, procentul cu care vor crește pensiile poate ajunge și la 30%.
Conform noilor calcule, persoanele care s-au pensionat între anii 2001 și 2008 vor înregistra creșteri de pensii cu procente în jur de 20 și 20,67%. Aceste creșteri sunt calculate în funcție de luna și anul nașterii, precum și luna și anul pensionării.
De exemplu, persoanele născute între ianuarie-martie 1944 și pensionate între ianuarie și martie 2007 pot ajunge la o creștere de pensie de 24%. Acest lucru se datorează adăugării unei luni la stagiul de cotizare pentru fiecare trei luni de pensionare.
Persoanele născute între iulie și septembrie 1946 și pensionate între lunile ianuarie și iulie 2010 ar putea înregistra creșteri de pensie de până la 30%. Aceste creșteri sunt rezultatul modificării indicele de corecție în toamna anului 2010 și atingerea numărului maxim de ani de cotizare la bărbați în anul 2015.
În ceea ce privește femeile, acestea vor putea înregistra o creștere de până la 12%, deoarece stagiul de cotizare a pornit de la 25 de ani.
Pensii 2024: Specialiștii Fondului avertizează că bugetul pentru următorul an este limitat. Dacă se alocă mai multe fonduri pentru pensii, alte domenii vitale ar putea suferi reduceri. Fondul Monetar Internaţional sugerează majorări mai modeste pentru pensiile din România și nu creșterea pensiilor cu procentul stabilit de Guvern.
Liderul misiunii Fondului pentru România, Jan Kees Martijn, a confirmat că se prevede o creștere de 14% a veniturilor seniorilor prin actuala legislație, dar Guvernul trebuie să fie atent. Nu este încă stabilit dacă majorarea se va face în ianuarie sau în martie, după ce INS anunţă inflaţia oficială pentru anul precedent.
Pensii 2024. Din ce bani vei lua bomboane nepoţilor dacă ai un salariu de 4000 de lei
„Situaţia bugetului este foarte strâmtorată şi în acest an, şi anul viitor. Trebuie să vă uitaţi foarte atent, dacă veţi cheltui mai mult într-un sector, trebuie să cheltuiţi mai puţin pe altceva, la fel şi pentru pensii. Înţeleg că actuala legislaţie va duce la o creştere a pensiilor cu 14%. Este o creştere mare, ceea ce va duce la faptul că aveţi mai puţin loc pentru alte cheltuieli.
Trebuie să vă uitaţi şi la alte reforme, reforma pensiilor speciale este în curs de desfăşurare, apoi este reforma tuturor pensiilor care este o ţintă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), anul viitor. Aceste reforme sunt foarte, foarte importante pentru sistemul de pensii, dar şi pentru sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung”, a spus şeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn, într-un interviu pentru Antena 3.
Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB. Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României, potrivit Agerpres.
Recent, premierul Marcel Ciolacu a făcut câteva declarații referitoare la discuțiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI), precizând: „Cred că am reuşit să ne convingem unii pe alţii”.
„Eu am explicat programul atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung şi concentrarea noastră şi pe reducerea de cheltuieli bugetare, dar mai ales pe combaterea de evaziune fiscală – să nu confundăm reforma fiscală cu măsurile luate în acest moment.
Au fost bucuroşi că am pornit cu acest măsuri, creând cadrul general – şi prin legea pe care am susţinut-o în Parlament – pentru a începe aceste reforme. Cu adevărat, trebuie o atenţie deosebită şi pe acest sfârşit de an şi pe anul viitor, astfel încât cheltuielile să nu fie scăpate de sub control cum s-a mai întâmplat în România. Au insistat pe zona de microîntreprinderi, dar le-am explicat foarte clar că deja plafonul a fost scăzut la 500.000 şi am revenit de la 1% la 3% şi a fost o abordare corectă, ca moment de tranziţie până la reforma fiscală.
Vechime în muncă 2023: Contribuţia la sistemul public de pensii, MAJORATĂ de la 1 noiembrie. Cine poate cumpăra vechime pentru pensionare
Cred că am reuşit să ne convingem unii pe alţii. Normal că au lăsat recomandările. Într-un fel, sunt cam aceleaşi cu cele ale Băncii Mondiale şi cu recomandările de țară făcute de către Comisie. Eu zic că, fiind mai mult solidari unii cu alţii, vom depăşi şi acest moment, cum întotdeauna a făcut-o România”, a spus Marcel Ciolacu.
Guvernul anunță cu ce sume cresc pensiile în 2024. Majorările vor însemna 16 miliarde de lei | Newsweek Romania
Guvernul pare să fi pus capăt discuției despre creșterea pensiilor. Ministrul Marcel Boloș a spus, la un post tv, că ele vor crește, anul viitor, cu 14% și asta va implica un efort de 16 miliarde de lei.
Marcel Boloş a precizat că noua majorare ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
Pensii 2024: Un număr de 4.772.544 de pensionari era înregistrat la finele lunii martie 2023 în România, cu 3.214 persoane mai puţin comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 1.960 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Dintre cei 4.772.544 de pensionari înregistrați, 681.369 au perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 567 de lei. Pensia acetora ar urma să crească doar cu 85 de lei și să ajungă la 665 de lei.
Apoi, din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.814.009 persoane, dintre care 2.193.980 femei, în timp ce pensia medie se situa la 2.184 de lei. Astfel, pensia acestora ar urma să cerască cu suma de 326 de lei, ajungând la 2.511 lei.
Pensiile românilor ar urma să crească de la 1 ianuarie 2024. Punctul de pensie ar urma să crească la 2.081 de lei, o creștere cu 16,5%. La această creștere s-a ajuns, în principal, urmare a creșterii inflației. Astfel, potrivit legii, pensiile cresc anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.