În timp ce numeroşi factori economici, sociali şi culturali influenţează, probabil, gradul de angajament al tatălui în educaţia copiilor săi, aceşti cercetători s-au axat pe posibilitatea existenţei unor determinări biologice în instinctul patern, potrivit Agerpres.
Citeşte şi REMEDIU MAGIC: O simplă injecţie poate transforma orice bărbat într-un mascul irezistibil
Studii precedente au arătat că bărbaţii cu niveluri mai reduse de testosteron sunt mai paterni, iar cei cu niveluri mai crescute din acest hormon masculin au o rată mai ridicată de divorţ sau sunt poligami, aminteşte acest studiu condus de o echipă de antropologi de la Universitatea Emory (statul american Georgia) şi publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
„Datele noastre sugerează că biologia masculului uman reflectă un compromis între energia mobilizată pentru reproducere şi cea consacrată creşterii progeniturii sale„, explică James Rilling, unul din cercetătorii implicaţi în studiu.
Ancheta a fost efectuată pe un eşantion de 70 de taţi biologici cu vârsta cuprinsă între 21 şi 55 de ani, care au un copil de 1-2 ani şi locuiesc cu mama acestuia. Părinţii au fost supuşi, separat, unei serii de întrebări despre angajamentul tatălui în creşterea copilului, precum schimbarea scutecului, hrănirea, făcutul băii sau dacă rămâne acasă pentru a se ocupa de copilul bolnav ori îl duce la doctor.
De asemenea, cercetătorii au determinat nivelul de testosteron al participanţilor şi volumul testiculelor, apoi le-au măsurat activitatea cerebrală atunci când aceştia se uitau la fotografii cu propriul copil.
Citeşte şi De ce adorm bărbaţii când femeile au chef de sex
Astfel, au constatat că nivelul de testosteron şi mărimea testiculelor sunt invers proporţionale cu angajamentul patern în îngrijirea copilului, indicat în răspunsurile la chestionar. În plus, taţii cu testicule mai mici au avut o activitate mai intensă în partea creierului legată de plăcere şi motivaţie parentală atunci când se uitau la poze cu propriul copil.
„Faptul că bărbaţii sunt înzestraţi diferit nu înseamnă neapărat că nu vor să fie taţi atenţi, ci că acest lucru ar putea fi (biologic) mai dificil pentru ei„, notează Rillings.