Percheziţii la sediul UTI din Aeroportul Otopeni şi la locuinţa fostului vicepreşedinte Ion Obloja UPDATE

UPDATE UTI Grup se delimitează de Ion Obloja printr-un comunicat în care arată că acesta a încetat raporturile cu compania încă din 2011. „Persoana menţionată ca fiind vicepreşedinte UTI şi vizată direct de anchetă a încetat orice relaţie cu grupul UTI încă din anul 2011. Grupul de firme UTI nu a făcut obiectul acţiunilor întreprinse de autorităţi, astăzi, 1 iunie 2016, şi nu au avut loc percheziţii la niciun sediu UTI. Asigurăm opinia publică că vom coopera cu autorităţile în vederea stabilirii adevărului, furnizând orice informaţie este solicitată de organele de anchetă”, se arată în comunicat.

UPDATE Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii şi poliţiştii de frontieră au făcut şase percheziţii domiciliare şi una la sediul unei societăţi comerciale, în Bucureşti şi în localităţile limitrofe, într-un dosar în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu adus bugetului de stat de peste 21 de milioane de lei.

Au fost făcute percheziţii la locuinţa lui Ion Obloja şi la sediul UTI Grup din Aeroportul “Henri Coandă” Otopeni.

“În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2009-2011, suspectul O. I. a iniţiat un grup infracţional, la care au aderat ulterior şi alte persoane, prin care s-a urmărit desfăşurarea unor activităţi infracţionale cu scopul de a eluda plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului şi a obţinerii unor venituri ilegale, sume de bani pe care le-a folosit în scop personal  fără drept. S-a reţinut că suspectul a constituit grupul înfracţional împreună cu tatăl, fratele  şi soţia sa, persoane care deţineau la acea dată şi calitatea de asociaţi şi/sau administratori în mai multe societăţi comerciale ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii”, potrivit comunicatului DIICOT.

Alte articole

Nouăzeci de percheziţii, printre care şi două primării, într-un dosar ce vizează o reţea care emitea acte de identitate false pentru cetăţeni moldoveni, ucraineni şi ruşi

Bani falși puși în circulație în România. Cum verificăm bancnotele

La finalul percheziţiilor, cinci persoane, pe numele cărora au fost emise mandate de aducere, vor fi duse la audieri, la sediul DIICOT. Surse din rândul anchetatorilor au declarat pentru news.ro că printre aceştia este şi Ion Obloja.

La domiciliul lui Ion Obloja, procurorii au fost găsite 44.000 de euro, 10.120 de dolari, 5.480 de lire sterline şi 2.000 de franci elveţieni, bani care au fost ridicaţi pentru cercetări.

Anchetatorii au dispus sechestru asigurator pe mai multe bunuri mobile şi imobile, potrivit DIICOT. Surse din cadrul anchetei au declarat că urmează să fie instituit sechestru asigurator în cazul a peste 50 de proprietăţi imobiliare, dar şi pe autoturisme de lux, care ar fi fost obţinute prin inginerii financiare.

––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Potrivit DIICOT, în perioada 2009-2011, în baza aceleași rezoluții infracționale, fostul vicepreşedinte UTI Grup, Obloja Ion, a inițiat un grup infracțional la care au aderat ulterior și alte persoane prin care s-a urmărit să se desfășoare activități infracționale cu scopul de a eluda plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului și a obținerii unor venituri ilegale, sume de bani pe care le-a folosit în scop personal  fără drept.

Acesta a constituit grupul împreună cu tatăl său, fratele său, Obloja Dorel, și soția sa, Obloja Sorina-Luminița, persoane care dețineau  la aceea dată  și calitatea de  asociați și/sau administratori în mai multe societăți comerciale ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii.

„În urmărirea scopului propus, suspectul Obloja Ion a fost interesat să coopteze în activitățile infracționale și unele persoane care dețineau calitatea de administrator în cadrul unor societăți comerciale deoarece aceste entități juridice urmau a fi  utilizate fie pentru  emiterea unor facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor și implicit deducerea de TVA, fie pentru a putea retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăți aflate în insolvență ori a bunurilor acestora, societăți ce se aflau în portofoliul firmelor de lichidare deținute de membrii grupului infracțional organizat. De asemenea era interesat în atragerea unor persoane care aveau cunoștințe contabile cu scopul de a putea fi conceput și pus în practică mecanismul infracțional.

Așa se explică aderarea, la scurt timp după constituirea grupului, a suspecților Marulis Cristian-Demostene, Ionescu Rozalia și Stan Ariton cât și pe parcurs a suspecților Manole Ioan-Cristian și Stroe Florin-Gabriel. Beneficiind de cunoștințele economice ale suspecților Marulis Cristian-Demostene și Ionescu Rozalia (angajați în cadrul grupului de firme UTI), suspectul Obloja Ion a conceput un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea atribuții specifice acționând în mod concertat și coordonat„, se arată în comunicatul DIICOT.

Membrii grupului infracțional organizat cunoșteau foarte bine practica organelor de control fiscal și anume aceea că, în majoritatea cazurilor, verificările de natură financiar – fiscală, în cazul societăți comerciale controlate, se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziție  fără a se continua aceste verificări pe lanțul achizițiilor spre a se stabili realitatea acestora. Pornind de la aceste considerente, Obloja Ion a creat un sistem de firme care să funcționeze pe trei paliere, fapt ce a necesitat  înființarea și administrarea unor societăți comerciale de tipul „fabrici de facturi”.

Acest tip de societate comercială este situată  pe ultimul palier infracțional și  se caracterizează prin aceea că nu își declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii și emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracțional, facturile fiscale pe care, de asemenea, nu le înregistrează în contabilitate.

Cunoscând modul de lucru al organelor cu atribuții de control, membrii grupului infracțional organizat au folosit o perioadă de timp aceste societăți  după care au dispus cesionarea părților sociale iar mai apoi radierea acestora.
Înainte de radierea acestor societăți, se emiteau facturi fiscale ce atestau activități comerciale fictive către societățile controlate de membrii grupului fie pentru diminuarea profitului fie pentru retragerea unor sume în numerar.

Firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de firme furnizoare de facturi fiscale ce atestau prestări de servicii fictive către firmele de pe palierul doi care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul întâi. Circuitul financiar a fost în sens invers celui al documentelor, respectiv banii au fost transferați de la palierul 1 către palierul 3, prin intermediul firmelor de pe palierul doi, iar apoi din conturile firmelor situate pe palierul 2 sau uneori chiar 3, sumele au fost retrase în numerar.

După implicarea in circuitul infracțional descris anterior, societățile de pe ultimul palier au fost radiate, iar locul acestora a fost luat de alte societăți comerciale cu același profil de activitate care, de obicei, erau înființate înainte de radierea societății comerciale ce urma a fi înlocuită.

„Firmele situate pe al doilea palier au fost firme intermediare între firmele situate pe primul palier și cele situate pe al treilea palier, având venituri și  cheltuieli aproape  egale, în sensul că TVA dedusă și TVA colectată au fost cu valori relativ egale, nedatorând-se astfel nici TVA de plata la bugetul de stat nici impozit pe profit.

Din modul în care a fost organizată activitatea infracțională de către inițiatorul grupului, se conturează în mod clar ideea că structurarea firmelor pe cele trei paliere și emiterea de facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive a fost făcută în așa fel încât  nici una dintre societățile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit/profit si TVA”, potrivit DIICOT.

Prin aplicarea acestor mecanisme firmele controlate de către Obloja Ion, Obloja Sorina-Luminița, Obloja Dorel au produs un prejudiciu bugetului de stat in valoare totală de 21.099.858 lei.

Obloja Ion, împreună cu membrii grupului infracțional, în perioada 2009-2011, au retras în total suma de 28.058.389 lei, sumă care a fost supusă reciclării prin  transferarea succesivă în sensul invers al circuitului documentelor pentru ca în final acestea să fie retrase din conturile societăților situate pe al doilea sau al treilea palier infracțional.