Banca Naţională a României (BNR) a semnalat, în premieră, riscul creşterii accelerate a preţurilor la locuinţe. În primele nouă luni ale anului trecut, rata de creştere anuală a preţurilor s-a situat la 7,1% şi a rămas pozitivă până la finalul primului trimestru al acestui an, potrivit datelor centralizate de BNR. Această majorare depăşeşte pragul de semnal al Comisiei Europene stabilit la 6%, conform procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Evoluţia indică începerea unei noi faze de expansiune a activităţii pieţei imobiliare şi, implicit, necesitatea unei monitorizări atente a riscurilor dinspre acestă piaţă asupra sectorului financiar, se arată în Raportul asupra Stabilităţii Financiare, publicat recent de banca centrală.
Motivul care stă la baza scumpirii locuinţelor este cererea crescută, susţinută de majorările salariale şi menţinerea costurilor de îndatorare la minime istorice. Fluxul creditelor ipotecare nou acordate în anul 2016 a fost cu 12% mai ridicat decât anul anterior, în condiţiile în care rata de dobândă medie pentru un credit ipotecar a fost de 3,5%, în scădere de la 3,8%, cât era la finele anului precedent. În 2016, un bucureştean cu salariu mediu avea nevoie de 7,3 ani pentru a cumpăra un apartamente în valoare de 56.000 de euro. Indicatorul de accesibilitate pentru contractarea unui credit imobiliar s-a diminuat uşor pe parcursul anului 2016, creşterea preţului locuinţelor fiind contracarată de reducerea ratelor de dobândă pentru creditele imobiliare. Astfel, indicele de accesibilitate a fost de circa 1,6 în cazul unui credit ipotecar standard şi de 1,4 în cazul unui împrumut prin Prima Casă, program care deţine o pondere de 57% în totalul creditelor ipotecare.
Bancherii evidenţiază, însă, faptul că o creştere accelerată a preţurilor poate conduce la o scădere a gradului de accesibilitate, urmată de o diminuare a cererilor de credite ipotecare.
În această situaţie şi cu programul Prima Casă pe final, revista Capital a propus un exerciţiu de imaginaţie dezvoltatorilor, vânzătorilor de locuinţe, evaluatorilor şi economiştilor cu privire la evoluţia pieţei rezidenţiale într-un orizont de timp de cinci ani.
Citeşte şi Ministerul Finanţelor pregăteşte suplimentarea plafonului la programul Prima Casă
Ipoteza dramatică
Analizând evoluţia ciclurilor economice din 1985 şi până acum, specialiştii în macroeconomie consultaţi de Capital vorbesc despre riscul apariţiei unei noi recesiuni în următorii cinci ani. Argumentul este dat de faptul că cea mai lungă fază de creştere a unui ciclu economic după 1985 a fost de nouă ani şi a durat din 2000 până în 2008. În 2009 şi 2010 a fost o contracţie şi din 2011 a început noul ciclu de creştere. Acum ne aflăm în al şaptelea an de creştere economică şi se preconizează o nouă recesiune pe termen mediu. În astfel de perioade scade consumul şi automat scad preţurile.
Citeşte mai mult pe capital.ro