În cadrul acestui studiu publicat în revista „Psychological Science” au fost formate trei grupe de copii cu vârste cuprinse între trei și șase ani: copii anglofoni unilingvi, copii bilingvi cu limba engleză ca limbă principală și o a doua limbă pasivă și copii bilingvi perfecți (limba engleză și o altă limbă). Profilurile participanților la studiu au fost suficient de asemănătoare astfel încât „efectul limbilor” să fie bine evidențiat.
Citeşte şi Optimiştii au o trăsătură comună: Sunt mereu în întârziere
Experimentul a constat în confruntarea copilului cu un adult prin intermediul unui joc cu mașinuțe și organizarea în așa fel a jocului astfel încât, la un moment dat, copilul să înțeleagă așteptările adultului înainte de a muta o anumită mașinuță. Deși pare un pic complicat, jocul s-a bazat pe intuiția copilului, pe capacitatea sa de a percepe și a simți cererea care vine de la cealaltă parte.
Potrivit cercetătorilor, 50% dintre copiii monolingvi au deplasat mașinuța indicată, în timp ce copiii bilingvi, pasivi sau activi, au reușit acest lucru în proporție de 80%.
Diferența este în mod clar semnificativă, iar autorii studiului consideră că acest lucru demonstrează că bilingvismul la vârsta tânără aduce un beneficiu în structurarea abilităților sociale, în special pentru că favorizează o mai bună înțelegere—mai intuitivă din punctul de vedere al interlocutorului—, iar această bază se va consolida pe tot parcursul vieții, mai scrie passionsante.be.
Citeşte şi Ce se întâmplă în organismul nostru atunci când suntem martorii unor acte de bunătate şi altruism