Timp de zece ani, o echipă de biologi condusă de Mark Meekan de la Institutul oceanografic australian a studiat rolul rechinilor în atolii Rowley şi recifele Scott, formaţiuni aflate la 300 km de coasta nord-estică a Australiei.
„Când numărul rechinilor este mic, observăm o schimbare importantă în lanţul trofic pe recife„, spune Mark Meekan. „Constatăm o creştere a numărului de animale de pradă intermediare şi o scădere a numărului de erbivore, cum ar fi peştele papagal„, adaugă el. Acesta este foarte important pentru că se hrăneşte cu o algă invadatoare care împiedică coralii bolnavi să se însănătoşească, scrie Agerpres.
În cadrul studiului a fost comparat impactul cicloanelor şi al albirii coralilor în rezervaţiile marine Rowley, unde pescuitul este interzis, cu cel asupra recifelor Scott, unde pescarii indonezieni pot prinde rechini.
„Cum cunoaştem cea mai mare parte a cauzelor încălzirii climatice, poate putem face ceva. Nu este însă şi cazul scăderii populaţiei de rechini de recif„, arată cercetătorul.
Chiar şi instituirea de sanctuare limitate pentru rechini ar putea contribui la menţinerea unui echilibru fragil, care să permită supravieţuirea unor specii consumatoare de alge.
Studiul a fost publicat în PLOS ONE.
Un alt studiu apărut anul trecut asupra sănătăţii recifelor arătase că, în ultimii 27 de ani, acoperirea coralilor a scăzut la jumătate, 42% din distrugeri fiind atribuite unei stele de mare. În luna iulie, Canberra a retrogradat nivelul de sănătate al Marii Bariere de la ‘moderat’ la ‘mediocru’, ciclonii şi inundaţiile care alterează calitatea apei contribuind cu 15%, din 2009, la degradarea coralilor. UNESCO a avertizat Australia că prezenţa Marii Bariere de Corali pe lista Patrimoniului Mondial al Omenirii ar putea fi pusă în pericol dacă nu se întreprinde nicio acţiune pentru păstrarea ei.