O nouă epidemie ameninţă România. Focarul se extinde din judeţ în judeţ, alertă de ultimă oră de la autorităţi

Mai multe animale au fost testate pozitiv pentru pestă porcină. Autoritățile sunt în alertă. Pesta porcină face ravagii în județul Timiș
An de an, pesta porcină provoacă pagube însemnate fermierilor din România. După ce este descoperit că animalele sunt infectate, tot ce le rămâne de făcut este să le sacrifice pe toate.

Cel mai nou focar de pestă porcină a fost descoperit în județul Timiș. Aici, alerta a fost dată la exploataţia comercială de porci aparţinând SC Smithfield România, Ferma Voiteni.

Au fost prelevate mai multe probe, care ulterior au fost trimise la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală. Iar în scurt timp, a venit și rezultatul de care se temeau proprietarii fermei.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Timiş a confirmat că animalele de la care au fost luate analizele sunt infectate cu Pesta Porcină Africană.

Alte articole

Alertă alimentară în România! ANSVSA anunță retragerea unui lot de cașcaval cu o bacterie periculoasă de pe rafturile magazinelor Carrefour

Controale ANSVSA în abatoare, înainte de sărbători. S-au dat amenzi de 68.000 de lei

Focar de pestă porcină la o fermă de porci din Satu Mare. Peste 10.000 de porci vor fi uciși

50.000 de animale vor fi sacrificate pentru pestă porcină

În astfel de situații, nu mai rămâne nimic de făcut. Deși este puțin probabil ca toate animalele de la fermă să fie infectate, nu poate fi asumat niciun risc.

Astfel că toți porcii, 50.000 la număr, din informațiile transmise de Direcția Sanitară, urmează să fie sacrificate. Decizia a fost luată după ce la nivelul instituției s-a votat emiterea măsurilor de ucidere imediată sub control oficial şi neutralizare prin metode alternative incinerare / îngropare a cadavrelor de porciafectaţi de pestă porcină.

Iar ca măsură preventivă suplimentară, la nivelul Prefecturii Timiş au fost stabilite zonele de protecţie şi de supraveghere, pe o rază de 3 kilometri, respectiv 10 kilometri.

Virusul de pestă porcină africană nu afectează oamenii și nici nu produce afecțiuni. Totuși, din momentul în care este depistat un astfel de focar, autoritățile lucrează contracronometru. Căci provoacă o boală letală pentru porci și mistreți. Nu există niciun tratament, așadar singura soluție este uciderea animalelor.

Deputatul PNL Nicolae Giugea trage un puternic semnal de alarmă cu privire la incapacitatea Ministerului agriculturii şi a ANSVSA de a combate extinderea celor două boli care continuă să afecteze crescătorii de porci şi de păsări din România şi care stimulează importurile de carne din Uniunea Europeană:

”De aproape cinci ani, pesta porcină africană face ravagii în România, iar autorităţile responsabile pentru combaterea acestei epidemii se demonstrează incapabile în gestionarea acestei probleme. În majoritatea statelor europene, unde au fost înregistrate focare, epidemia de pestă porcină a fost gestionată responsabil, cu instrumente moderne şi eficiente, iar, astăzi, numărul de cazuri le numeri pe degetele de la o mână. În România, ANSVSA nici nu mai comunică oficial numărul de focare şi efectivele sacrificate de fermieri, pentru a ascunde problema de ochii opiniei publice. Ministerului agriculturii se laudă că dă subvenţii sau scheme de ajutor pentru fermieri, însă nu spune că produsele de origine animală nu ajung la consumatori, ci sunt distruse din cauza epidemiei.

Produsul de bază din România care se scumpeşte masiv
Mai grav este faptul că, de ceva vreme, a reapărut o altă provocare, gripa aviară, care distruge deja fermele de păsări ale mai multor fermieri români. Numai la Codlea au fost sacrificaţi recent peste 200 de mii de curcani, din fermele româneşti. Cine ştie câte alte ferme de păsări vor mai fi afectate, în condiţiile în care autorităţile se mărginesc la a lua probe de laborator şi a plăti ceva despăgubiri, fără să ceară asistenţa tehnică şi financiară a Uniunii Europene şi fără să pună în aplicare măsuri eficiente de combatere a epidemiei. Ori, în acest context, oare de ce ne mai întrebăm că în magazinele din ţară găsim într-o proporţie covârşitoare carne de porc şi de pasăre din import, ouă scumpe, unt şi brânză cu sisteme de alarmă, ca la bijuterii?

De aceea, trag un puternic semnal de alarmă care, sper eu, să scoată din amorţeală autorităţile române responsabile de gestionarea celor două boli care afectează fermierii români, până nu este prea târziu. Nici Ministerul Agriculturii şi nici ANSVSA nu trebuie să reinventeze roata pentru a combate eficient extinderea bolilor, ci trebuie să adopte măsuri consacrate în Uniunea Europeană, să solicite sprijin tehnic şi financiar şi, cel mai important, să nu mai facă eforturi să ascundă problema de ochii opiniei publice.”

Şoriciul va fi un lux de Crăciun. Legea porcului le cere ţăranilor să aibă haine speciale de coteţ, grup sanitar lângă, iar jambonul obţinut nu se poate vinde

Legea porcului, în sfârșit adoptată. Noua lege stabileşte cadrul legal pentru prevenirea şi controlul pestei porcine africane, cu scopul reducerii efectelor negative asupra sănătăţii animalelor şi consecinţelor economice, sociale, culturale şi de mediu, prin aplicarea unor măsuri de control.

Proiectul a fost iniţiat în primăvara anului 2021 de UDMR și vizează responsabilităţile operatorilor şi cerinţele de biosecuritate pentru fiecare tip de exploataţie de porcine din ţara noastră, de tip gospodăresc sau comercială, strategia de management şi de vânătoare a porcilor mistreţi, creşterea capacităţii de neutralizare a subproduselor de origine animală, campanii de informare, cerinţele privind mişcarea porcinelor pe teritoriul ţării, realizarea controalelor oficiale veterinare şi a altor activităţi de control oficial interinstituţional de către autorităţile competente, în vederea urmăririi implementării măsurilor stabilite.

Legea porcului, norme mai blânde faţă de proiectul iniţial

Potrivit noului act normativ, se elimină prevederea conform căreia creşterea porcinelor poate fi făcută de către persoane fizice în cadrul exploataţiilor noncomerciale de subzistenţă, înregistrate în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor – SNIIA, care cresc maximum cinci porci, cu respectarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, precum şi cu respectarea normelor de biosecuritate şi bunăstare.

De asemenea, se elimină prevederea din legislaţia actuală potrivit căreia porcinele sunt crescute numai pentru îngrăşare, fiind interzisă reproducţia în aceste exploataţii, precum şi cea potrivit căreia porcii, carnea şi produsele din carne rezultate în urma sacrificării acestora nu se comercializează şi sunt destinate exclusiv consumului în gospodăria proprie.

Legea Porcului ar putea ajunge la vot în Parlamentul în două – trei săptămâni. Reguli noi pentru creșterea porcilor în gospodărie: înregistrarea animalului la veterinar, tăviță cu apă și dezinfectant și încălțăminte folosită doar în coteț

Legea impune condiții de biosecuritate mai dure pentru cei care vor să crească aceste animale în gospodăriile proprii, doar pentru consumul propriu.

Legea porcului: Interzis în coteţ 48 de ore dacă ai fost în pădure

Astfel, gospodarii trebuie să asigure un punct sanitar, în apropierea locului unde sunt crescute animalele, pentru a se putea spăla pe mâini sau pentru a se putea schimba în haine care sunt folosite doar pentru acest scop.

De asemenea, porcinele trebuie ținute în spații complet închise, care să împiedice un posibil contact cu alte animale sălbatice sau alte animale, în scopul prevenirii extinderii virusului pestei porcine.

”Limitarea accesului vizitatorilor în spațiile în care sunt ținute porcinele. Interzicerea accesului în spatiile porcinelor pentru minim 48 de ore persoanelor care au avut contact cu mediul silvatic”, sunt câteva dintre obligațiile impuse de noua lege.

Legea porcului, adoptată după scăderi ale efectivelor în toată Europa

La nivelul UE, în noiembrie/decembrie 2022, existau 134 de milioane de porci cu 5% mai puțini față de 2021. Peste jumătate din scăderea efectivelor din UE se datorează situației din Germania, al doilea cel mai mare producător al UE, și Danemarca, al patrulea producător al UE, care au pierdut 10% (2,4 milioane de capete) și respectiv 12% din efective (1,6 milioane de capete)

Mai exact, scăderea din Germania a fost egală cu 33% din reducerea totală din UE în timp ce scăderea înregistrată de Danemarca a fost egală cu 22% din reducerea totală din UE. Bulgaria și Malta (ambele -26%) au înregistrat cele mai mari scăderi relative.

Dezvăluirea unui măcelar înainte de Sărbătorile de iarnă: „Când vedem cancer în carnea de porc, nu se aruncă!”
Scăderile au făcut parte dintr-o tendință generală. Toți membrii UE cu mai mult de trei milioane de porci au raportat scăderi. Au fost și două excepții: Italia (+330 mii de capete, +4% față de 2021) și Suedia (+50 mii de capete, +3%).

În ultimul deceniu, efectivele de animale au scăzut pentru toate speciile. Populația de caprine a înregistrat cea mai accentuată scădere în această perioadă (-9 puncte de indice în 2022 față de 2012). Până în 2020, populația de porci a fost o excepție de la această tendință. Însă de atunci s-au raportat scăderi remarcabile în fiecare dintre ultimii doi ani.

Legea porcului va avea impact asupra prețurilor

În momentul de față (date actualizate în martie), din datele Comisiei Europene reiese că prețul carcasei de 100 de kg de porc ajunge la o medie de 234,2 euro. Este cu 5,1% mai mare față de luna precedentă și cu 31,2% peste perioada similară a lui 2021. La carcasa tip S, prețul este de 235,8 euro 100 de kilograme cu 31,4% peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

În România, carcasa de 100 de kg de carne de porc categoria S se vindea la poarta fermei cu 233,9 euro, fiind cu 13,8% mai scumpă decât luna anterioară și cu și 21,5% peste nivelul anului trecut. Prețul a scăzut însă cu 1% raportat la ultima săptămână.

Spre comparație, în Franța carnea este cu 52,8% mai scumpă decât în anii anteriori, iar în Suedia cu 16,8%.

În ultimul deceniu, efectivele de animale au scăzut pentru toate speciile. Populația de caprine a înregistrat cea mai accentuată scădere în această perioadă (-9 puncte de indice în 2022 față de 2012). Până în 2020, populația de porci a fost o excepție de la această tendință; cu toate acestea, de atunci a ajuns din urmă cu restul speciilor, cu scăderi remarcabile în fiecare dintre ultimii doi ani.

Carnea de porc, sănătoasă? Mihaela Bilic ne spune „Povestea porcului”

Pentru că sunt nutriţionist, simt nevoia să aduc în atenţia voastră un bun prieten al omului: porcul. În tradiţia românească, porcul era prezent în fiecare gospodărie şi acest obicei nu trebuie să dispară. Legătura dintre om şi porc a început cu 5.000 de ani înainte de Hristos, fiind unul dintre primele animale domesticite. Obiceiul lui de a râma după rădăcini ajută la afânarea solului, iar faptul că este omnivor (mănâncă orice) îl face uşor de hrănit cu toate resturile menajere.

Porcul este comestibil în proporţie de sută la sută, de la rât până la vârful cozii. Orice bucăţică din el poate fi transformată în preparate delicioase. Din necesitatea de a conserva şi păstra carnea de porc, a apărut în Franţa secolului al XV-lea noţiunea de mezeluri, produse uscate, afumate şi sărate ce concentrează gustul şi sporesc savoarea.

Carnea de porc e cea mai răspândită carne de consum (40 la sută din producţia totală de carne, faţă de 29 la sută pentru pui şi 25 la sută pentru vită) şi milioane de pământeni din America până în Thailanda îl mănâncă.

Surprinzător sau nu, China se află pe primul loc, cu 52 de milioane de tone pe an, adică dublu faţă de Europa. Englezii au costiţa (bacon) ca parte integrantă din micul dejun, spaniolii au făcut celebru jambonul de Serrano şi chorizo, americanii sunt înnebuniţi după coaste, iar popoarele germanice nu concep berea fără cârnaţi.

Până în secolul XX, când s-a trecut la creşterea intensivă, carnea de porc era un produs pentru sezonul rece (toamnă-iarnă), fapt regăsit şi în obiceiurile româneşti unde se sacrifică porcul înainte de Crăciun.

Pentru că nu e supus la muncile câmpului, porcul are carnea mai fragedă. Pentru că nu rumegă precum vita, capra şi oaia, porcul are o grăsime cu mai puţini acizi graşi saturaţi, deci mai sănătoasă. Nu e de mirare că putem consuma cu plăcere slăninuţă fragedă de porc: conţine acizi graşi mono şi polinesaturaţi, inclusiv ALC (acid linoleic conjugat), asemănător uleiului de măsline.

Metodele moderne de creştere a porcilor cu hrană bazată pe cereale, porumb şi soia au dus la o scădere cu 30 la sută a conţinutului de grăsime din carne. În plus, porcul poate fi sacrificat la orice vârstă, nu e nevoie de o creştere forţată practicată ca la pui.

Avantajele nutriţionale ale consumului de carne de porc sunt departe de a fi terminate:

conţine 28-30% proteine de înaltă calitate, cu putere saţiogenă crescută (ţin de foame)
e bogată în vitamine din grupul B şi în minerale cu bioeficienţă ridicată
are un aport caloric redus (sub 200 calorii/100 grame)
conţine acele calorii „negative” care ajută la slăbit

Mineralele de origine animală se absorb şi sunt utilizate de 3-5 ori mai bine decât cele de origine vegetală; carnea este o sursă importantă de fier, magneziu, fosfor, seleniu, zinc. Carnea nu conţine glucide şi fibre; de aceea, se mănâncă alături de o garnitură şi o salată, pentru a obţine o masă echilibrată.

Cât despre riscul contaminării cu paraziţii de tip trichinella, acesta este foarte scăzut, mai ales dacă respectăm regulile de igienă şi gătim corect carnea.

Urmarește RomaniaTV.net și pe