Peste 1.000 de lilieci care hibernau în Universitatea din Cluj, duşi într-o peşteră din Bihor

Operaţiunea de salvare a coloniei de lilieci care hibernau în tocul unei ferestre a amfiteatrului „Augustin Maior” din clădirea centrală a UBB a început miercuri dimineaţă şi a durat aproximativ trei ore, liliecii fiind puşi în cutii şi transportaţi, ulterior, la peştera Ungurul Mare din judeţul Bihor.

Conferenţiarul Ioan Coroiu de la Facultatea de Biologie şi Geologie a UBB a declarat corespondentului MEDIAFAX că liliecii sunt o specie protejată şi că a fost nevoie de o astfel de intervenţie pentru a le oferi acestora condiţii optime de hibernare până în luna martie.

„Scopul acţiunii a fost de salvare a acestei colonii, de peste 1.000 de exemplare de lilieci, care nu ajungea până în primăvară. Liliecii ar fi deranjat cursurile din amfiteatru, întrucât hibernau în tocul unui geam, atât prin zgomotul făcut, cât şi prin mirosul degajat. Am fost obligaţi să îi scoatem şi să îi mutăm într-o peşteră din judeţul Bihor, Ungurul Mare, pentru continuarea hibernării. Liliecii au intrat în tocul de lemn al ferestrei prin exteriorul clădirii şi şi-au găsit loc între toc şi perete pentru a hiberna. A trebuit să îi salvăm pentru că sunt specie protejată şi nu avem voie să îi distrugem”, a explicat Coroiu.

Reprezentanţii UBB au fost nevoiţi să desfacă rama interioară din lemn a ferestrei, iar membrii echipei coordonate de Ioan Coroiu au luat liliecii şi i-au pus în cutii de carton pentru a fi transportaţi la peştera Ungurul Mare.

Alte articole

Piaţa imobiliară din Cluj, din nou subiectul ironiilor. Cum explică un proprietar preţul de 230.000 de euro cerut pe o garsonieră de 27 de mp

Wizz Air lansează o nouă cursă spre oraşul cu cea mai mare comunitate de români. Cât va costa un zbor şi când va fi inaugurată ruta

„Dat fiind că în jurul municipiului Cluj-Napoca sunt multe păduri, oraşul este loc de iernare şi de diurnare al liliecilor. Liliecii sunt activi noaptea, iar ziua dorm în anumite adăposturi şi găsesc locuri favorabile, cum ar fi tocuri de geamuri şi uşi de la clădirile vechi, unde pot intra pe dinafară. Iarna hibernează şi fac colonii de sute sau peste o mie de exemplare. Faptul că sunt lilieci în centrul oraşului demonstrează că zona este foarte sănătoasă din punct de vedere ecologic, aici fiind înregistrată o poluare redusă„, a subliniat Ioan Coroiu.

Potrivit acestuia, liliecii din clădirea centrală a UBB au început să hiberneze în lunile noiembrie-decembrie.

„După ce îi ducem la peşteră, liliecii vor reintra în somn până la primăvară, martie-aprilie, când îşi vor găsi alte adăposturi pentru a se înmulţi„, a explicat conferenţiarul de la UBB.

La rândul său, Anda Culişir, absolventă a Facultăţii de Biologie şi Geologie a UBB şi membră a echipei, a declarat că liliecii sunt benefici în special pentru agricultură, deoarece se hrănesc cu insecte, care nu mai pot dăuna culturilor.

„Cu cât sunt mai multe specii, cu atât biodiversitatea este mai mare şi relaţia noastră cu natura este mai bună. Toate cele 31 de specii de liliecii din România se hrănesc cu insecte, iar când se îngraşă toamna pentru dormit, practic nu mai e nevoie de insecticide la culturile agricole, ceea ce induce un echilibru biologic în natură”, a spus Culişir.

Liliecii din colonia salvată aparţin speciei Nyctalus Noctula şi au o durată de viaţă cuprinsă între 28 şi 30 de ani.