Peste 1.900 de localităţi din România, vulnerabile la poluarea cu nitraţi

„Cantităţile peste limitele admise ale nitraţilor în apa de băut conduc la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie sau ‘boala albastră’ şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană”, se arată în document, potrivit Agerpres.

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a încheiat cea de-a cincea etapă a Campaniei de sensibilizare şi conştientizare publică din cadrul proiectului ‘Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi’, constând în comunicarea directă cu cetăţenii prin intermediul unor seminarii locale.

Peste 2.500 de cetăţeni (agricultori, fermieri, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, medici, profesori, învăţători), au participat la seminariile susţinute de experţii de mediu.

„Prin aceste acţiuni se doreşte îmbunătăţirea practicilor şi comportamentelor individuale, de familie şi instituţionale în zonele rurale din România (în special în comunele desemnate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi), în ceea ce priveşte gestionarea gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, precum şi combaterea poluării cu nutrienţi a apelor şi solului şi crearea premizelor pentru o agricultură durabilă”, se arată în document.

Alte articole

Șoferii români va trebui să plătească o nouă taxă. Statul ar urma să încaseze 8 miliarde de lei

O nouă taxă pentru proprietarii de maşini. Cine sunt românii care ar putea fi nevoiţi să scoată bani în plus din buzunar

Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este îmbunătăţirea calităţii vieţii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii agriculturii şi crearea de perdele forestiere de protecţie. Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată şi promovează utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.

În cadrul seminariilor, experţii de mediu au făcut cunoscute cele mai importante informaţii cu privire la calitatea apei, managementul gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, aplicarea îngrăşămintelor, implicaţiile prevederilor Directivei Nitraţi la acordarea subvenţiilor pentru fermieri. S-a demonstrat că apa din majoritatea fântânilor inspectate are o concentraţie de nitraţi mai mare decât limita normală admisă. Această sursă de poluare provine din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.

România a primit un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), un grant de la Facilitatea Globală de Mediu (Global Environment Facility – GEF) pentru a sprijini implementarea Proiectului ‘ Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi’ (CIPN) în localităţi selecţionate vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nutrienţi (ZVN). Obiectivul general de dezvoltare al proiectului este de a sprijini Guvernul României în îndeplinirea cerinţelor Directivei Nitraţi a UE prin reducerea poluării cu nutrienţi a corpurilor de apă, promovarea modificărilor comportamentale la nivel de comună şi întărirea capacităţii instituţionale şi de reglementare.