Despescu a evidențiat că România devine o destinație tot mai atractivă pentru muncitori și studenți din diverse țări asiatice, precum India, Bangladesh, Pakistan sau Sri Lanka. Totuși, acest flux migratoriu nu este exclusiv orientat spre România, ci mulți dintre acești migranți au ca destinație finală țările din vestul Europei, unde au conexiuni sociale și posibilități de stabilire mai bune.
„Avem 100.000 de persoane care sunt aprobate să vină în România, ca și contingent de muncă pentru anul 2024, cum a fost și în anul 2023. Anul trecut au fost 100.000 aprobați, anul acesta sunt încă 100.000 aprobați.
Astăzi, undeva la 150.000 de cetățeni din state terțe au dreptul de muncă în România sau dreptul de studii în România. Cu cele două categorii ne confruntăm.
Într-adevăr, foarte mulți dintre cei care vin, și vorbim de India, Bangladesh, Pakistan, de Sri Lanka, au venit în România cu intenția de a pleca în vest unde au rude, prieteni, unde au asigurate alte condiții. Au pe cineva acolo care le indică cum este și ce trebuie să facă pentru a ajunge. Bineînțeles și un suport de însoțire, transport și așa mai departe.
De aceea noi ne-am confruntat cu un număr mai mare de depistări la granița cu Ungaria, pe ieșirea din țară. Ați văzut, în foarte multe situații, depistări, grupuri întregi de persoane, unele dintre ele transportate în condiții de pericol. Îmi aduc aminte două cazuri cu automarfar de transport cu răcire. Dacă persoanele respective nu erau depistate la timp, cu siguranță aveam o tragedie.”, a spus chestorul Despescu, la DC News.
„Am avut cazul acesta cu împușcături la Timișoara. Unii aveau drept de ședere în România.”, a punctat jurnalista Laura Duţă.
„Să ne uităm puțin și în anii anteriori. Am avut inclusiv omoruri între ei. Au fost câteva fapte de omor, atât în Timișoara, cât și în Arad. Persoanele depistate sunt astăzi în procedură de cercetare, dar recent, într-adevăr, am avut un incident prezentat intens în spațiul public, cu uz de armă din partea colegilor noștri care au urmărit un turist ce transporta astfel de persoane. Mare parte dintre ei erau cu drept de ședere și intenția lor era să plece.”, a spus Bogdan Despescu.
Chestorul susține că persoanele care intră ilegal în țară, dacă solicită azil, au drept de ședere până la pronunțarea instanței.
„Mai avem și altă categorie, cea care intră ilegal în România. Aceasta are dreptul să ceară un azil. Când e în procedura de azil, este în procedură de ședere legală pe acea perioadă, până se pronunță instanța, până ne pronunțăm noi, până la finalul procedurii poate să rămână legal și are drept de circulație. Nu e într-o custodie închisă. Este într-o custodie cu acces în spațiul public.
De aceea avem și astfel de deplasări, dar, cu siguranță, numărul acestora este sub control, din punct de vedere al deplasărilor, dar și din punct de vedere al depistărilor pentru că unii dintre ei au fost depistați de mai multe ori și, în situația respectivă, s-a luat măsura returnării.
Avem cazuri de returnare într-un număr suficient ca să dăm un exemplu, să spunem așa.”, a adăugast chestorul general Bogdan Despescu, pentru sursa citată.