Peste 19.000 de copii aflaţi în plasament maternal, îngrijiţi de 12.300 de asistenţi

Conform datelor transmise de Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din judeţe şi sectoarele Municipiului Bucureşti, la data de 30 iunie 2013, 19.230 de copii beneficiau de îngrijirea unui număr de 12.300 asistenţi maternali profesionişti, se arată într-un comunicat emis marţi de MMFPSPV.

Potrivit sursei citate, sumele pentru copiii care beneficiază de îngrijire în sistemul de asistenţă maternală sunt asigurate în conformitate cu standardele de cost stabilite prin HG nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale. Cuantumurile stabilite includ salariul asistentului maternal.

Astfel, asistenţii maternali cu un copil în plasament primesc o sumă de 20.896 de lei pentru copil pe un an, cei care au doi copii în plasament primesc o sumă de 13.931 de lei pentru fiecare copil în fiecare an, iar cei care au trei copii în plasament primesc 11.014 de lei pentru fiecare copil pe durata unui an.

CITEŞTE ŞI: O femeie din Germania şi-a donat toată AVEREA copiilor români din centrele de plasament

În cazul copiilor cu dizabilităţi, asistenţii maternali cu un copil in plasament primesc 24.452 lei pe fiecare copil într-un an, iar cei cu doi sau mai mulţi copii în plasament primesc o sumă de 17.486 de lei pentru fiecare copil în fiecare an.

Finanţarea sistemului de protecţie a copilului este asigurată de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată.

Conducerea MMFPSPV s-a întâlnit, marţi, cu reprezentanţii Sindicatului „Cartel Alfa” din judeţele Maramureş şi Satu Mare şi cu cei ai Sindicatului Asistenţilor Personali din Maramureş, care au venit să picheteze sediul ministerului, nemulţumiţi de faptul că asistenţii persoanli ai persoanelor cu dizabilităţi nu şi-au mai primit salariile de patru luni.

Preşedintele Filialei Maramureş a Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, Florin Hossu, a declarat luni, că neplata salariilor este cauzată de faptul că primarii nu înţeleg să cuprindă lefurile asistenţilor personali în buget, aşa cum prevede Legea 448/2006 privind protecţia persoanelor cu handicap, astfel că, la fiecare sfârşit de an, rămân fără bani.

„Ministerul Finanţelor Publice asigură 75%. Cum spune legea, 25% trebuie să fie asiguraţi de consiliile judeţene sau de consiliile locale. Multe primării nu au venituri extrabugetare. Este şi o discriminare, pentru că salariaţii din primării, alţii decât asistenţii personali, îşi iau banii”, a explicat Bogdan Hossu.

Întrebat câte persoane sunt în situaţia de a nu-şi fi primit banii de luni de zile, reprezentantul „Cartel Alfa” a precizat că aproximativ 90% din primării au întârzieri salariale cuprinse între o lună şi şapte luni.

Directorul Direcţiei Protecţia Copilului, Elena Tudor, care a participat marţi la discuţiile cu sindicaliştii, a atras atenţia asupra faptului că responsabilitatea asigurării fondurilor necesare funcţionării sistemului de protecţie a copilului trebuie împărţită, aşa cum prevede legislaţia în vigoare, între bugetul de stat şi cel al consiliilor judeţene, însă există judeţe în care 90 la sută din finanţare sau chiar mai mult este asigurată de la bugetul de stat, iar acest lucru nu face altceva decât să creeze şi să perpetueze disfuncţionalităţile din sistem.

VEZI ŞI: Peste 3.000 de copii au fost abuzaţi, exploataţi sau neglijaţi în primele trei luni ale anului