Peste 20.000 de românce îşi pierd viaţa în fiecare an din cauza cancerului. Inovaţiile în medicină, noi perspective

Riscul de apariție a cancerului ovarian este mai mare la persoanele la care s-a instalat menopauza, arată statisticile.

Aproximativ 90% dintre femeile care dezvoltă cancer ovarian au peste 40 de ani, majoritatea cazurilor înregistrându-se însă la femeile peste 60 de ani. Deocamdată nu există o metodă eficientă de screening pentru cancerul ovarian, care să permită o diagnosticare precoce, atunci când tumora este într-un stadiu localizat (incipient) și când rata de supraviețuire la cinci ani ar putea ajunge chiar la 94%.

,,Există diferențe majore în conduita actuală a tratamentului, diferențe pe care le simțim tot timpul. Ceea ce este mai importantă este percepția pacientului vis-a-vis de tratament. Acum zece ani, pacientul accepta ușor tratamentul sau nu punea prea multe întrebări. În ziua de astăzi lucrurile s-au schimbat. Pacientul citește, este informat, are multe întrebări, în legătură cu rata de supraviețuire, calitatea vieții. Oncologul trebuie să facă față provocării de a răspunde acestor întrebări și mai mult decât atât, să găsească răspunsul potrivit pentru fiecare pacient, împreună cu acesta. Pentru că decizia terapeutică în mod corect ar trebui luată împreună cu pacientul, iar acesta să aleagă, în cazul în care există mai multe opțiuni terapeutice.”, a declarat conf. dr. Dana Stănculeanu, medic primar oncologie medicală, Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” București.

Inovațiile în medicină, mai precis în domeniul oncologiei, oferă noi perspective în abordarea cancerului ovarian. Raportat la procesul de depistare, vorbim despre realizarea profilului molecular al tumorii, iar în ceea ce privește componenta terapeutică, specificitatea diagnosticului deschide calea către terapii țintite, cu premise de rezultate superioare față de alternativele terapeutice tradiționale.

Alte articole

Anca Sigartău, mărturii tulburătoare despre lupta cu cancerul: Moartea este o etapă absolut normală în viața unui om și nu am această frică

Cum a scăpat soția lui Călin Georgescu de cancer, deși i s-au mai dat numai trei luni de trăit: „Eu am umblat prin valea umbrei morții”

,,Există foarte multe mutații genice, însă sunt puține molecule eficiente înregistrate. Este foarte important să tratăm corect la ora actuală ceea ce știm: mutațiile pe care le cunoaștem, BRCA-1/2, cu terapii noi. Să ne gândim la un tablou cu munți foarte înalți, iar în jurul lui, munți mai mici și dealuri. Munții cei mai înalți reprezintă mutațiile genice cele mai frecvente pe care le putem trata adecvat. Munții mai mici și dealurile din jur sunt mutații despre care știm mai puține lucruri. Ceea ce mi-aș dori este să diagnosticăm și să tratăm în România paciente cu cancer mamar în stadii incipiente, pentru că acestea au un prognostic favorabil și pot fi vindecate într-un procent foarte ridicat. Îmi doresc să putem face un screening mamografic eficient”, a declarat dr. Daniela Grecea, medic primar oncologie medicală, Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuță”, Cluj-Napoca.

,,Studiile clinice reprezintă pentru pacienții oncologici una dintre cele mai mari oportunități. Este de altfel singura oportunitate de a beneficia de o terapie inovatoare, de ultimă oră. Poate că în afara studiilor clinice este imposibil să administrezi o astfel de terapie acestor pacienți. Pacienții au foarte multe beneficii prin studiile clinice, aceștia fiind evaluați, monitorizați la standarde asemănătoare cu cele ale țărilor civilizate. Există de asemenea beneficii pentru sistemul de sănătate, pentru bugetul sănătății care poate fi scutit de cheltuieli. Există multe motive și avantaje ale participării la studiile clinice și trebuie să înțelegem în primul rând ce înseamnă ele”, a declarat dr. Dana Clement, medic primar oncologie medicală, Institutul Regional de Oncologie Iași.

Totodată, în cazul unor paciente cu istoric de cancer ovarian sau mamar în familie, specialiștii au astăzi posibilitatea de a recomanda efectuarea unor teste genetice pentru identificarea eventualelor mutații specifice, asociate acestor forme de neoplasm, astfel încât specialistul să poată recomanda conduita terapeutică adecvată.

„În România este destul de dificil de a face și de a recomanda o testare genetică. Tocmai din cauza motivelor financiare, nu mulți pacienți își permit o testare genetică, având în vedere că nu este rambursată de Casa Națională de Asigurări, iar atunci este destul de greu să propui unui pacient să facă această testare. Însă trebuie făcută și recomandată cu mult discernământ la anumite paciente pe care le considerăm a fi aflate în grupe de risc, paciente cu cancer de sân sau cancer de ovar cu antecedente familiale de cancer de sân și de ovar. Trebuie purtate discuții ample cu pacientele pentru a realiza un istoric corect al acestora și pentru a recomanda o testare genetică ulterior”, a declarat dr. Roxana Scheușan, medic primar oncologie medicală, Oncocenter Timișoara.

• ,,Există și partea de consiliere în ceea ce privește riscul altor membri din familia unui pacient cu cancer de a se îmbolnăvi, ceea ce necesită timp, creându-se astfel o colaborare interdisciplinară cu genetica, onco-genetica. Există protocoale de evaluare a riscului familial prin care i se poate spune pacientei dacă are sau nu o încărcătură genetică anume. Ce ne aduce în plus această testare genetică? Aduce o medicină corectă, posibilitatea terapiei personalizate, un screening mult mai atent și o identificare timpurie a cancerelor, un răspuns la tratament complet diferit”, a declarat dr. Florina Nedelea, medic primar genetică medicală, Spitalul Clinic Filantropia București.

Pe lângă aspectele terapeutice, construirea unei relații de încredere medic-pacient, comunicarea potrivită, suportul psiho-emoțional pot ajuta pacientele oncologice, dar și pe apropiații lor, să gestioneze mai bine lupta împotriva cancerului. Primirea diagnosticului de cancer reprezintă un impact emoțional puternic pentru paciente. În acest context, o comunicare corectă, adecvată, din partea echipei medicale și stabilirea unei relații de încredere cu pacienta și familia acesteia, pot influența pozitiv felul în care este gestionată boala.

,,Așa cum medicii – oncologi, chirurgi, definesc foarte bine ce înseamnă cancerul și se ocupă de problemele fizice ale pacientului, psihoterapeutul se ocupă de emoția lui, de ce înseamnă această emoție. Noi organizăm grupuri de suport în fiecare săptămână, avem femei de toate vârstele acolo. Pacientele pleacă din grupurile suport cu o resemnificare, știind de ce se află în acel punct al vieții lor, ce se întâmplă cu ele și încotro ar trebui să meargă. Diferența dintre noi, cei care nu au o problemă gravă și pacienți este tocmai impresia că avem timp. Pacientele cu cancer știu că nu mai au timp, știu că trebuie să facă ceva cu ele, să se transforme și mai știu că trebuie să afle ce anume din ele le-a făcut să fie în acel punct al vieții. Ca terapeut recomand tuturor să se gândească la propria persoană, înainte de a ajune în această ipostază a vieții. Nefiind vorba aici doar despre cancer, ci despre toate bolile pe care corpul le poate somatiza”, a declarat psihoterapeutul Adela Szenteș, din cadrul Asociației ANAIS.

• ,,Pacientul ar trebui să aibă un tablou complet în ceea ce privește zona medicală. Pacienții vin la medici în primul rând pentru explicațiile medicale, vrând să știe mai multe lucruri despre boală și să fie informați corect. Navigatorul de pacienți face front comun cu medicul, fiind alături de pacienți cu explicații și îndrumare. Anul trecut am reușit să înscriu în codul meseriilor „navigatorul de pacienți”. Cursurile de navigatori care vor dura un an, cu peste 1000 de ore, vor fi disponibile în curând și vor avea o amplă componentă practică, în spitale, pentru toți cei care își doresc să se specializeze în acest domeniu.”, a declarat Victoria Asanache, navigator de pacienți oncologici, președintele Asociației pentru Prevenția și Lupta împotriva cancerului „Amazonia”.

Pe plan global, aproape un sfert de milion de femei sunt diagnosticate, anual, cu cancer ovarian, iar 140.000 de femei mor anual, din această cauză. Doar 45% dintre femeile cu această boală supraviețuiesc mai mult de cinci ani de la diagnostic, în comparație cu 89% dintre femeile depistate cu cancer de sân, mai arată datele. Aproximativ 15% dintre cazurile de cancer ovarian au o cauză genetică, potrivit statisticilor, iar la femeile fără antecedente în familie, vârsta înaintată este factorul principal de risc.

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană, în ceea ce privește mortalitatea asociată cancerelor feminine.

20.200 de femei din țara noastră își pierd viața în fiecare an din cauza cancerului, iar cele mai multe dintre aceste decese sunt asociate cancerelor ginecologice.

Evenimentul „Știință și Emoție” a abordat sănătatea feminină din punctul de vedere al afecțiunilor oncologice, într-o dezbatere care a îmbinat perspectiva științifică, mai exact inovațiile în domeniul oncologiei și perspectiva emoțională, punctând rolul pe care înțelegerea corectă a afecțiunii de către paciente, precum și suportul celor din jur îl au în lupta împotriva cancerului.

La eveniment au participat medici cu expertiză în afecțiunile oncologice feminine, reprezentate ale asociațiilor de paciente și grupuri suport pentru pacintele cu cancer: Asociația ANAIS, Asociația M.A.M.E – Suport și Consiliere pentru Sănătatea Sânului, Asociația pentru Prevenția și Lupta împotriva cancerului „Amazonia”, grupul suport pentru paciente cu cancer de sân Fundația Regina Maria.