„Numărul procedurilor a crescut exponenţial începând cu luna februarie anul trecut. În 2013 s-au practicat 122 de transplanturi hepatice în ţară prezentând o creştere importantă a numărului de proceduri efectuate. De la începutul anului şi până acum s-au practicat 41 de transplanturi hepatice la Institutul Clinic Fundeni şi 3 la Spitalul Sfânta Maria. Rezultatele transplantului hepatic în ceea ce priveşte supravieţuirea primitorului şi a grefei au fost în continuă ameliorare, supravieţuirea la un an de la operaţie a fost de 77,89% la primii 200 de pacienţi transplantaţi pentru ca la următorii 300 aceasta să crească la 83,39%. Aceste date ne dau toate motivele să privim cu optimism viitorul programului de transplant hepatic din România. Anul 2013 a fost un an de excepţie pentru transplant. A fost un salt mai curând decât o evoluţie progresivă. Au fost realizate 122 de transplanturi hepatice în 2013 faţă de 75 în anul 2012. 2014 înseamnă în primul rând menţinerea aceluiaşi număr de operaţii. Cumva până la sfârşitul anului numărul va fi similar celui de anul trecut sau uşor mai crescut. Mi-aş dori să putem introduce şi alte tipuri de transplant, încă nu s-a făcut transplant pulmonar sau de intestin subţire. Sper ca în viitor şi acestea să fie posibile. Necesităţile României sunt mai mari decât aceste 122 de transplanturi pe care le-am făcut”, a afirmat prof. dr. Irinel Popescu.
El a precizat că s-a redus foarte mult mortalitatea celor aflaţi pe listele de aşteptare.
„S-a redus mult mortalitatea pe liste de aşteptare de la 40% la 3% în primele patru luni ale acestui an şi la 10% estimat pe anul în curs. Posibilitatea ca un pacient să moară înainte de a fi transplantat a devenit mult mai mică iar tendinţa noastră este să o reducem şi de aici încolo. La această scădere a contribuit şi sistemul actual de alocare a organelor”, a explicat Popescu.
Profesorul dr. Mihai Lucan membru în Consiliul Ştiinţific România a afirmat că în România s-a făcut un pas mare în ceea ce priveşte activitatea de transplant fiind înregistrată o rată mare de donatori cadavru, scrie Agerpres.
„Anul trecut s-a făcut un foarte mare pas înainte. Am avut o rată foarte mare de la donatori cadavru care a depăşit rata de donare a multor ţări civilizate. Se poate mai mult, se poate mai bine”, a afirmat Lucan.
Potrivit acestuia, România are o rată de transplant de 5,2% faţă de Ungaria, cu o rată de transplant de 21,3%.
Directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant prof. dr. Radu Deac a arătat că longevitatea pacienţilor transplantaţi cu cord este de 15 ani, în medie, existând o extremă favorabilă până la 30-35 de ani.
„Răspândirea centrelor de transplant este mai lentă decât răspândirea centrelor de prelevare”, a spus Deac.
Citeşte şi Primul transplant de cord din acest an, efectuat la Târgu Mureş