Un raport recent publicat de compania de recrutare Hays, intitulat „Ghidul Salarial Hays România 2025”, dezvăluie o imagine sumbră a realității din companii: peste 83% dintre angajați iau în calcul să își schimbe locul de muncă, să se reprofileze sau să treacă la activități de freelancing. Doar 10% dintre aceștia cred că mai pot obține o promovare în cadrul organizației în care lucrează în prezent.
„Aproape 1 din 2 angajați intenționează să își schimbe organizația în 2025, iar 44% consideră că salariul lor nu reflectă nivelul de responsabilitate pe care îl au,” notează raportul Hays, subliniind o criză nu doar economică, ci și emoțională în rândul angajaților.
Deși mulți își doresc o schimbare, puțini fac efectiv pasul, din teama că piața nu le oferă alternative viabile.
Unul dintre cele mai alarmante aspecte evidențiate de raport este lipsa transparenței în criteriile de promovare și stabilire a salariilor. Potrivit datelor, peste 70% dintre angajați nu știu cum sunt stabilite creșterile salariale în compania lor, iar doar 22% afirmă că lucrează într-o organizație care operează cu criterii clare în acest sens. Mai grav, doar 1% dintre firme își publică salariile, o practică pe care raportul o consideră esențială pentru construirea unui climat de încredere, dar care este încă extrem de rară în România.
Citește și: Se taie 1000 de lei din pensie! Lovitură dură pentru pensionarii din România
Diferențele salariale între ierarhii sunt dramatice. Spre exemplu, în domeniul financiar, un director financiar (CFO) câștigă în medie 40.300 lei net/lună, în timp ce un contabil cu experiență medie primește 11.900 lei. În sectorul serviciilor de business, un team leader ajunge la 17.300 lei pe lună, în timp ce un operator de suport câștigă între 5.800 și 8.600 lei, chiar și după câțiva ani de experiență.
„Trăim într-o perioadă în care angajatorii vor trebui să ridice standardele pentru a-și păstra angajații,” avertizează autorii raportului.
În prezent, doar o treime dintre angajatori par să fi conștientizat acest risc, recunoscând că fluctuația personalului a devenit o amenințare strategică pentru profitabilitatea companiei.
În lipsa oportunităților reale de avansare, mulți angajați români se orientează spre freelancing, nu din vocație, ci din nevoia de a evada dintr-un sistem perceput ca rigid și blocat.
„Pentru unii, freelancingul e o alegere. Pentru alții, o ultimă ieșire din impas, spun specialiștii în HR.”, se arată în raport.
Conform datelor Hays, 41% dintre respondenți au trecut în 2024 la munca pe cont propriu sau pe proiecte temporare, iar tendința este în creștere. Motivele sunt multiple: 67% caută un echilibru mai bun între muncă și viață, 64% vor venituri mai mari, iar 56% își doresc proiecte mai variate și provocatoare.
Cu toate acestea, doar 16% dintre companii spun că intenționează să angajeze freelanceri în 2025, iar doar 13% iau în considerare contractele temporare, semn că adaptarea la noile cerințe ale pieței este lentă și fragmentară.
Diferențele de venit sunt vizibile și între domenii. În resurse umane, un director poate ajunge la un salariu brut de 36.100 lei, în timp ce un junior din operațiuni HR începe de la 4.200 lei. În IT, un DevOps senior câștigă până la 44.300 lei, iar un QA tester junior abia 6.300 lei. În zona serviciilor de business, un lider de echipă contabilă poate primi 14.600 lei, în timp ce un junior din relații cu clienții nu depășește 5.000 lei.
„Cel mai numeros grup [dintre angajați] nu este deloc optimist în legătură cu ceea ce aduce viitorul,” arată raportul Hays.
Doar 2% dintre respondenți spun că privesc cu încredere următorii 2–5 ani în ceea ce privește oportunitățile economice și profesionale, în timp ce restul se declară pesimiști sau resemnați.
Din partea angajatorilor, mesajul e la fel de îngrijorător.
„Problemele legate de personal au depășit acum îngrijorările financiare și reprezintă principala barieră în calea atingerii obiectivelor strategice,” susține raportul.
Paradoxal, doar 3% dintre companii se declară preocupate de impactul creșterii costului vieții asupra angajaților, semn al unei deconectări între politicile interne ale firmelor și realitatea resimțită de oameni.
Roxana Săvulescu, Team Leader în cadrul Hays România, explică una dintre soluții.
„Menținerea angajaților cu experiență a devenit problematică. Pentru a îmbunătăți retenția, companiile pot lua în considerare oferirea unei flexibilități mai mari, sprijinirea dezvoltării în carieră sau îmbunătățirea pachetului de beneficii.”, a declarat aceasta, potrivit Ziare.com.