Peste 700.000 de români au restanţe la bănci mai mari de 30 de zile

„Din datele oficiale al BNR, astăzi, 715.705 clienţi persoane fizice ai băncilor deţin restanţe mai mari de 30 de zile, implicit cu o sumă mult mai mică se află în curs de executare”, a afirmat Dănescu, la dezbaterea proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice.

Dănescu a spus şi că „sunt 4,5 milioane de persoane fizice care însumează 7,5 milioane de credite”.

El a arătat că ARB are câteva temeri faţă de o iniţiativă privind insolvenţa persoanelor fizice, arătând că „o astfel de iniţiativă ar putea fi preluată, aplicată şi folosită prin lege împotriva legii”.

Potrivit ARB, o lege privind insolvenţa persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o cercetare şi acordul tuturor părţilor implicate-BNR, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului şi ARB-, fără să fie influenţată de „presiuni de natură politică” şi să nu fie afectată disciplina financiară.

Alte articole

Curs BNR 21 februarie 2025. Leul rămâne stabil și se impune în fața dolarului

Anunţul BNR care dă fiori românilor. Toţi vor pierde sume importante până la finalul anului 2025 RAPORT oficial

El a spus că există „o aparenţă” care nu corespunde realităţii, şi anume că este o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante, iar debitorii ar fi supuşi unor măsuri care nu le dau posibilitatea redresării financiare sau restructurării creditelor.

„Noi credem că, dimpotrivă, această aparenţă nu corespunde realităţii, deoarece băncile şi-au asigurat soluţii de restructurare a creditelor, prin norme şi reglementări, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitatea de plată şi începerea recuperării creanţelor prin proceduri judiciare”, a arătat Dănescu.

Reprezentanţii ARB au susţinut că 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate şi că băncile încearcă întotdeauna să-şi ajute clienţii.

Potrivit datelor furnizate de ARB, în privinţa insolvenţei persoanelor juridice, 10% din totalul creditelor sunt credite acordate companiilor aflate în insolvenţă, iar, în perioada ianuarie 2009 – august 2013, din totalul companiilor intrate în insolvenţă, 86% au ajuns în faliment, în timp ce în stadiul de reorganizare au ajuns doar 1,2%.

Vicepreşedintele CSM Adrian Bordea a precizat, la rândul său, că Tribunalul Municipiului Bucureşti are 35.000 de dosare nou intrate privind falimente, în timp ce pe rol sunt 68.000 dosare de faliment, procedurile fiind greoaie şi existând problema resurselor umane pentru rezolvarea unor astfel de litigii.

„Există problema resurselor justiţiei în ceea ce priveşte soluţionarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt greoaie, trebuie găsită o modalitate mai flexibilă de soluţionare”, a afirmat Bordea.

El a mai spus că trebuie ca magistraţii care se ocupă cu aceste dosare să fie specializaţi şi a arătat că o soluţie ar fi ca pe lângă fiecare Curte de Apel să existe un tribunal specializat în ceea ce priveşte insolvenţa.

Deputaţii din Comisia juridică au dezbătut iniţiativa legislativă privind falimentul persoanelor fizice, iniţiată de deputatul minorităţilor naţionale Mircea Grosaru, stabilind că acest proiect, împreună cu alte două iniţiative legislative pe această temă depuse în 2010, să fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenţei.

Grosaru a precizat că, în termen de 45 de zile de la decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea noului cod al insolvenţei, Parlamentul trebuie să pună în acord articolele neconstituţionale.

„Noi vom propune – şi au fost de acord şi ARB şi CSM – ca acest proiect privind insolvenţa persoanelor fizice să fie discutat ca parte componentă a Codului insolvenţei”, a spus Grosaru.

Proiectul falimentului persoanelor fizice propune ca, atunci când o persoană fizică acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice să se declare în insolvenţă, iar acest lucru să se facă printr-o declaraţie pe propria răspundere, a precizat Grosaru.