Metilmercurul este un tip de mercur, format din organisme microscopice, fiind cea mai răspândită formă de mercur în mediu. De asemenea, are cel mai mare potențial dăunător dintre toate formele de mercur. Poate fi toxic pentru orice persoană.
Mercurul poate fi prezent în alimente dacă este răspândit în mediul înconjurător. În special, animalele acvatice pot fi predispuse să acumuleze concentrații mai mari. Este important să te asiguri că eviți să consumi un conținut ridicat din această substanță deoarece poate dăuna sănătății, scrie medicool.ro.
Consumul de pește și fructe de mare reprezintă principala sursă de mercur. Dacă nu depășești cantitățile maxime admise de specialiști, poți să te ferești de efectele sale dăunătoare ale mercurului asupra organismului.
Simptome ale intoxicației cu mercur
În cazul intoxicației cu mercur, pot apărea dificultăți în vorbire, auz sau vedere; amorțeală sau slăbiciune musculară; probleme de echilibru; gust metalic în gură; probleme psihologice și, în cazul sarcinii, probleme de dezvoltare a fătului.
Citește și: Postul Crăciunului 2023. În ce zile este dezlegare la pește și ce pot mânca credincioșii în plus
Lista speciilor de pești care conțin mercur
Aproape toți peștii și crustaceele conțin urme de metilmercur. Majoritatea tipurilor de fructe de mare nu au niveluri de mercur ce ar putea pune în pericol sănătatea adulților.
Nivelul de mercur diferă în funcție de specia de pește, dimensiune, locul în care a crescut, dietă și vârstă. Pentru că au dimensiuni mai mari, peștii prădători tind să conțină mai mult mercur decât restul speciilor. Vorbim aici în principal de pești precum calcan, rechin, barramundi, pește spadă, pește pion roșu, rexea solandri, ton roșu sudic sau mihalţ de mare.
Pentru a nu exclude complet din dietă carnea de pește, poți încerca să consumi pești care conțin niveluri mai scăzute de mercur precum somonul sau tonul. În plus, există crustacee cu un conținut scăzut de mercur, precum: stridii, creveți și homari.
De asemenea, poți încerca să-ți diversifici alimentația cu pești fără oase, precum crapul, știuca, plătica, scrumbia, roșioara, anghila și anșoa.