Petre Daea vrea să rezolve problema secetei din România cu ajutorul banilor europeni. Cum irigaţiile se susţin tot mai greu din vcauza crizei energetice, ministrul Agriculturii vrea să monteze panouri fotovoltaice speciale.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a anunţat marţi că intenţionează să instaleze cu bani europeni panouri fotovoltaice plutitoare pe canalele de irigaţii din România, pentru a reduce consumul de energie şi evaporaţia.
„În fiecare săptămână avem întâlniri de lucru cu ministrul Marcel Boloş (ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene n.r.) Este a 12-a întâlnire astăzi pe care o vom avea cu specialiştii dânsului de la minister şi cu specialiştii noştri din minister, pentru a pune – şi suntem destul de avansaţi – în pagina de solicitare a banilor europeni un proiect de investiţii în domeniu, care să răspundă la cele trei întrebări: cum reduceţi consumul de energie, cum reduceţi pierderile prin infiltraţii, cum reduceţi pierderile prin evaporaţie, în aşa fel încât planta să fie alimentată cu apă şi fiecare picătură să fie folosită. Avem conceptul, avem proiectul, avem produsul practic în faza finală, prin care asigurăm modernizarea staţiilor de pompare pentru reducerea consumului, pentru impermeabilizarea canalelor şi pentru a reduce consumul de energie. Vom pune pe canalele de irigaţii ale ţării panouri fotovoltaice plutitoare, în aşa fel încât să creăm, pe de o parte, independenţa sau să reducem consumul de energie, iar pe de altă parte, să putem reduce, tehnic vorbind şi demonstrând, evaporaţia până la 70%”, a declarat Petre Daea, la un eveniment de profil.
EXCLUSIV Criza alimentară în România, anunţul ministrului Petre Daea: „Avem pâine atât pentru noi, cât și pentru alții”
Acesta susţine că pentru implementarea unui astfel de concept se lucrează cu cei mai buni specialişti, inclusiv cu cei care au oferit asistenţă tehnică şi altor ţări care au avut succes din acest punct de vedere.
„În acest sens suntem puşi în dispozitivul de lucru cu sumele stabilite prin Planul Naţional Strategic pentru a putea reface sistemul secundar de irigaţii, acolo unde sunt organizaţii de udători şi pentru care am stabilit o sumă importantă de 400 de milioane de euro. La aceste două ramificaţii ale sistemului adăugăm, pentru prima dată, acea necesară intervenţie în sistemele locale, în aşa fel încât acolo unde nu este posibil, dar sursa de apă există, să putem crea sisteme locale pentru fermieri, punându-le la dispoziţie bani prin PNS pentru a putea completa tabloul de intervenţie, asigurând apa pentru zonele unde avem evident surse de apă”, a explicat Petre Daea.
Prognoza meteo 5 octombrie. Ninsori şi viscol la munte, în sud se încălzeşte din nou
Ministrul Agriculturii a transmis că importanţa investiţiilor în refacerea sistemului de irigaţii a putut fi văzută „mai mult ca oricând în acest an, acolo unde s-a putut iriga”, având în vedere seceta extremă care a afectat culturile agricole.
„Din nefericire, n-am reuşit ani de zile să ne respectăm cadenţa acţiunilor de refacere a sistemului de irigaţii. Spuneam că acolo unde am putut aduce acest factor de vegetaţie la rădăcina plantei, rezultatele se văd. Acest obiectiv formidabil al ţării este astăzi într-un dispozitiv juridic care nu mai poate fi nici schimbat, nici înlocuit sau mai bine zis, ocolit, nu înlocuit, că înlocuit poate să fie. De ce spun acest lucru? Pentru că, prin legea 236, Parlamentul României a aprobat o sumă importantă de 1,5 miliarde de euro pentru a reface sistemul de irigaţii până la concurenţa suprafeţei de 2,6 milioane hectare într-o perioadă determinată de timp, până în 2027. Spun că el nu mai poate fi ocolit, întrucât am pus în mişcare o Hotărâre de Guvern, prin care stabilim exact care sunt obiectivele de investiţii în România şi care este termenul de execuţie a acestor obiective. Practic, astăzi fiecare fermier, şi spun acest lucru bizuindu-nă pe faptul că am avut întâlnirile cuvenite cu fermierii din zonele unde se fac investiţii, fiecare fermier ştie ce obiectiv de investiţii are”, a adăugat el.
În opinia şefului MADR, realizarea acestor obiective de investiţii trebuie să se desfăşoare odată cu irigarea culturii, iar în acest sens au fost stabilite „foarte clar în teren” priorităţile şi ordinea de executare a investiţiilor în acord cu fermierul.
„Realizarea obiectivului de irigaţii în România trebuie să se desfăşoare odată cu irigarea culturii, pentru că aceasta este situaţia. Practic, ai suprafeţe care sunt cultivate şi trebuie să le dai apă, dar ai şi plan de investiţii pe care trebuie să-l execuţi direct în câmp. În atare condiţii, noi am stabilit foarte clar în teren, care sunt priorităţile sau mai bine zis care este ordinea de executare a investiţiilor puse de acord cu fermierul, în aşa fel ca fermierul să ştie că într-un loc anume, pe o distanţă anume, a canalului de aducţiune sau de distribuţie, se execută lucrări într-o anumită perioadă de timp. Fermierul ştie ce culturi să pună în condiţiile în care acolo nu este apă şi se duce cu acele culturi pretabile pentru a iriga în zonele active, unde se pot pune în mişcare sistemele de irigaţii”, a subliniat ministrul Agriculturii.
Acesta a participat marţi la Gala Fermierilor din România, eveniment organizat de PRIAevents, la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti.
Petre Daea anunţă despăgubiri pentru zonele calamitate
Ministerul Agriculturii aşteaptă până la data de 15 noiembrie procesele verbale de constatare emise de comisiile de evaluare a pagubelor, pentru a-i putea ajuta pe fermierii afectaţi de secetă, a anunţat, joi, ministrul de resort, Petre Daea.
„În fiecare zi eu vă pun la dispoziţie buletinul nostru informativ care consemnează pe baza datelor pe care le primim de la comisiile judeţene care este situaţia concretă privind evaluarea pierderilor din agricultură. Am spus-o şi o repet: seceta este un fenomen evolutiv, nu este ca un alt fenomen care să afecteze astăzi şi mâine ştii care a fost gradul de afectare şi pe ce suprafaţă, motiv pentru care aşteptăm aceste procese verbale de constatare, până pe data de 15 noiembrie, când comisiile stabilite prin ordinul prefectului evaluează la faţa locului care este starea de fapt şi ne transmit aceste date, iar noi vi le transmitem dumneavoastră. După cum vedeţi de la o zi la al alta apar date noi”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat dacă vor fi ajutaţi fermierii afectaţi de secetă.
Datele furnizate de MADR arată că până la data de 28 septembrie suprafaţa agricolă afectată de secetă a ajuns la 715.802 hectare, în 38 de judeţe şi în Capitală. Principalele culturi de toamnă afectate sunt: grâu şi triticale – 189.977 hectare, orz, orzoaică, ovăz, secară – 29.979 hectare, rapiţă – 26.805 hectare. De asemenea, sunt afectate următoarele culturi de primăvară: porumb – 271.398 hectare, floarea soarelui – 135.006 hectare, soia – 23.129 hectare, plante furajere – 20.530 ha.
Cele 38 de judeţe – inclusiv Capitala – care au raportat pagube din cauza secetei sunt: Alba, Argeş, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, zona municipiului Bucureşti, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj,Gorj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.
Petre Daea a participat joi la un eveniment de gastronomie sustenabilă, dedicat celebrării Zilei Internaţionale de Conştientizare Asupra Risipei şi Deşeurilor Alimentare