Petre Daea: Pe unii nu-i interesează şoriciul porcului, ci doar dacă pot creşte în sondaje

„România va fi în stare să treacă peste acest moment greu, care este un moment dificil, printr-o singura soluţie: să analizăm cu atenţie şi să acţionăm împreună. Dacă noi zilnic punem la îndoială procedurile şi facem interpretări de tot felul, nu putem să stăpânim acest virus. Pe unii, am văzut eu că nu-i interesează şoriciul porcului, cum nu-i interesa oaia, criticau oaia seara şi mâncau brânza dimineaţă, aşa e şi acum. Nu-i interesează şoriciul porcului, ci doar dacă cresc cumva în sondaje. Ori România nu are nevoie de aşa ceva. Eu, ca om responsabil de sector, îi rog pe toţi să înţelegem acest moment şi să ne dăm mâna când e rău, să nu facem interpretări şi speculaţii de tot felul”, a precizat Petre Daea, citat de Agerpres.

Acesta a fost întrebat la finalul conferinţei de bilanţ despre situaţia pestei porcine africane, care de altfel a fost şi singura temă pentru care jurnaliştii şi-au exprimat interesul.

Şeful MADR a ţinut să precizeze că poate să răspundă doar la anumite întrebări pe acest subiect, atât cât îi permit competenţele ca membru în Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, care de altfel este structura ce decide modul în care se acţionează şi care va comunica stadiul evoluţiei acestei boli.

Ministrul a menţionat că în România nu există specialişti şi nicio facultate care să producă specialişti în ceea ce priveşte combaterea pestei porcine africane (PPA) şi de aceea trebuie lăsaţi medicii veterinari să îşi facă treaba, conform procedurilor stabilite de Uniunea Europeană, adăugând că boala există de 40 de ani şi nu a fost generată în România.

Alte articole

Plafonarea adaosului comercial pentru produsele procesate, amânată. Ministerul Agriculturii vrea un comitet de monitorizare a prețurilor

E oficial! Se dau câte 5.000 de lei pentru românii implicați în acest domeniu

„În România nu există niciun specialist, nicio facultate care să producă specialişti privind combaterea PPA. Nu a fost o boală cunoscută şi care să manifeste interes pentru cercetare, pentru a fi analizată. De aceea ne folosim de experienţa oamenilor care s-au întâlnit cu o asemenea boală, dar care nu are nici vaccin şi nici tratament. (…) Au venit specialişti din Franţa, Danemarca şi din Spania a venit unul în România, un specialist pe care îl folosesc ţările aflate în această situaţie. A analizat şi situaţia de la noi, considerând că pe partea de vest, în Satu Mare, am reuşit să închidem focare de patru ori până acum. Acolo virusul a putut fi stăpânit, dar în sud, situaţia are altă dimensiune generată din interpretările specialiştilor de o serie de factori specifici zonei. Este important că toată lumea este conectată pentru rezolvarea ei. Noi nu avem dreptul să facem atac la proceduri, procedurile fiind stabilite de UE. Nu intru în contradicţie cu nimeni, dar boala nu a fost generată în România, nu a făcut-o vreun creuzet din Ţara Românească o asemenea boală, boala este de mulţi ani, este de 40 de ani în Sardinia şi a evoluat foarte rapid în Rusia, Belarus, Ucraina, Moldova, Cehia, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria şi mai nou în China. (…) Dacă nu avem specialişti în România, cum peste noapte trebuie să ne erijăm în specialişti în domeniu? Haideţi să-i lăsam pe cei care ştiu, să îşi facă treabă. Eu am încredere în medicii sanitari-veterinari, în corpul sanitar-veterinar care ştie cum să se comporte cu boala. Ştiu să se lupte cu bolile la animale şi la păsări, s-au pregătit pentru aşa ceva, pentru a pune stavilă acestei molime”, a explicat şeful MADR.

Acesta a anunţat că pe data de 6 septembrie va fi o reuniune, cel mai probabil, la UE, „cu toţi oamenii de ştiinţă din lume”, ca să vadă căile prin care se pot opune acestei boli.

Întrebat dacă se va decide cumva să nu se mai crească porci în gospodăriile populaţiei o anumită perioadă de timp, aşa cum s-a întâmplat în Polonia pentru eradicarea bolii, Daea a răspuns:” Este exclus. Porci în România se cresc şi se vor creşte, cum de altminteri se cresc şi în Polonia. Trec şi aceste momente grele costisitoare pentru ţară”.

În aceste context, ministrul a subliniat că niciun cetăţean afectat de pierderea animalelor din cauza PPA nu va rămâne fără despăgubiri.

„Despăgubirea se dă de la bugetul statului şi apoi se cere mecanismul prevăzut de regulamentul 652 al CE, care spune că aceste despăgubiri, banii respectivi, pe documentele pe care le prezintă ANSVSA, vor veni de la UE. Eu răspund doar pe ce am atribuţii legale, am comunicat Comisiei, am făcut intervenţii în plen şi situaţia în care se afla ţara şi am cerut sprijin Comisiei, pentru că este vorba despre apărarea graniţei, nu numai a României, ci şi a UE. Această molimă nu-i la noi prima dată, a fost şi este încă în multe ţări, unde s-a procedat la fel, iar CE a intervenit cu sprijin. De asemenea, am mai făcut o solicitare şi în baza regulamentului 1308, care vizează sprijinul în condiţiile în care apar fenomene adiacente pierderilor efectivelor de animale, respectiv pierderi de venituri. Au fost comunicate la Comisie aceste lucruri, a trimis şi ANSVSA şi noi documente. (…) Sunt luate în calcul şi pierderile de locuri de muncă, le avem în vedere, pentru că sunt efecte secundare, întreruperea activităţii temporare”, a explicat ministrul Daea.

Întrebat dacă există măsuri pentru creşterea încrederii cumpărătorilor în porumbul românesc, despre care au apărut informaţii că ar putea avea virusul dacă pătrund pe tarla porcii mistreţi infestaţi cu PPA, ministrul Agriculturii a răspuns: „Pesta e la porc şi nu la porumb. Încrederea este totală şi statul a dat această încredere prin certificate fito-sanitare pe care le eliberează”.

„Am avut întâlnire cu cei care se ocupă de comerţul cu cereale din România şi o mai spun încă o dată pentru cei care vor să ne audă şi vor să transmită informaţii corecte, că nu exista nicio legătură. Senzaţionalul nu are ce căuta aici”, a subliniat şeful de la Agricultură.

În ceea ce priveşte influenţa pestei porcine africane asupra pieţei autohtone de carne de porc, Daea spune că deocamdată nu poate şti cum va reacţiona piaţa, dar acum „noi avem preţul mic la carne, suntem pe ultimul loc ca preţ la carne în UE”. „Nu avem de unde şti acum cât de mult va fi influenţată piaţa. Acum toţi suntem angajaţi cu toată priceperea, cu măsuri administrative, tehnice şi de comunicare pentru a pune stăpânire pe această molimă”, a adăugat şeful MADR.

Din datele prezentate de ministrul Agriculturii, până la data de 27 august, focarele de pestă porcină africană sunt active în 10 judeţe, iar 121.012 de porci au fost ucişi. Dosarele pentru despăgubiri plătite se ridică la 83, în valoare de 218.000 lei, însă sunt depuse deja 1.603 de dosare, cu o valoare de 5,2 milioane de lei.

În opinia lui Daea, motivul întârzierii plăţii despăgubirilor este legat de rectificarea bugetară.

„Avem 1.603 dosare depuse cu o valoare de 5,2 milioane de lei, care au fost întocmite şi solicitate la plată. Au fost plătite 83 de dosare, în valoare de 218.130 lei. Se aşteaptă rectificarea pentru a da poziţie bugetară, pentru alocarea sumelor. (…) În momentul în care se face rectificarea bugetară este doar o chestiune de zile, pleacă banii şi ajung la cetăţeni în timp de maximum o săptămână. (…) Avem şi grăsuni să înlocuim – ne preocupă acest lucru – şi vom lua de la maternităţi din România. Facem materialul biologic şi repopulăm, dar nu mâine. România are 4,5 milioane de porci până acum, iar din efective au dispărut 150.000 până acum”, a mai spus Petre Daea.

Potrivit unei analize realizate de Jose Manuel Senchez-Vizcaino, expert al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, factorii de risc cei mai importanţi în cazul pestei porcine africane sunt importurile ilegale de porci vii şi produsele din carne de porc precum şi biosecuritatea scăzută în exploataţiile de creştere a porcilor.

Acesta a fost prezent în România, în perioada 20 – 21 august, la o întâlnire pe tema PPA, la care au participat conducerea Autorităţii, specialişti din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală şi reprezentanţi ai asociaţiilor din industria cărnii de porc.

„Principalele probleme în ceea ce priveşte PPA sunt fermele cu biosecuritate slabă (cu animale crescute în aer liber, cu posibilitate de mişcare şi în afara padocurilor, în curte), procesul de identificare a animalelor efectuat necorespunzător, ceea ce creează probleme în transabilitate, controlul scăzut al mişcării animalelor şi al dezinfecţiei vehiculelor de transport”, arată analiza expertului Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor.

De asemenea, acesta susţine că este nevoie de un program global de eradicare, schimbări în industria porcului şi soluţii clare pentru mişcările din fermele comerciale.

„Printre factorii de risc cei mai importanţi au fost menţionaţi importurile ilegale de porci vii şi produsele din carne de porc şi biosecuritatea scăzută în exploataţiile de creştere a porcilor. A fost subliniat faptul că, în cazul bolilor care prezintă un pericol de răspândire prin intermediul animalelor sălbatice, biosecuritatea reprezintă un instrument esenţial”, se arată în document.

Potrivit datelor comunicate pe 24 august de ANSVSA, numărul focarelor de pestă porcină africană confirmate pe teritoriul României era de 725, acestea fiind active în 10 judeţe din nord-vestul şi sud-estul ţării, respectiv în 156 de localităţi. Judeţele afectate sunt: Satu Mare, Sălaj, Bihor, Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi şi Ilfov. În judeţul Sălaj au fost confirmate numai cazuri la mistreţi, nefiind afectate gospodării ale populaţiei sau exploataţii comerciale.

Potrivit autorităţilor veterinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.