„Nu cele 3.200 de semnături mă mână pe mine într-o decizie de a fi alături de un sector sau altul, ci mă mână interesul faţă de cele două sectoare ale agriculturii. Sunt în această postură în care trebuie să fiu în acelaşi timp în faţa fermierilor şi în faţa culturilor, dar şi în faţa albinelor. Nu poţi să stai cu spatele faţă de un sector sau faţă de celălalt (…) Sigur luaţi-o în sensul bun al cuvântului şi interpretaţi melodia pe care eu o desenez cu puterea mea de imaginaţie, dar cu profundul interes faţă de cele două sectoare”, a spus ministrul Petre Daea, după întâlnire cu membrii Federaţie Asociaţiilor Apicole din România – ROMAPIS care au fost prezenţi marţi în faţa Ministerului Agriculturii pentru a protesta.
Ministrul i-a felicitat pe membrii asociaţiei pentru modul cum şi-au transmis mesajul, respectiv pentru „eleganţă şi atitudine” şi le-a promis că va analiza „într-o judecată dreaptă şi echilibrată decizia pe care dânşii o doresc”. .
„Vreau să îi felicit pentru eleganţa şi pentru atitudine. Asta demonstrează că vin dintr-un sector bine organizat şi decl la atitudini curate şi bine organizate în care hărnicia albinei iese într-o anumită ordine şi iată că şi rezultatele se văd.(…) Răspunsul meu este acela pe care îl cer dumnealor la Bruxelles: să analizăm într-o judecată dreaptă şi echilibrată decizia pe care dânşii o doresc şi să fie aprobat instrumentul ştiinţific pe care EFSA l-a pus în valoare pentru a reduce neonicotinoidele”, a spus Petre Daea, potrivit Agerpres.
El a subliniat că între sectorul vegetal şi cel apicol a existat întotdeauna o armonie, pentru că altfel dezvoltarea ambelor sectoare ar fi fost limitată şi din acest motiv trebuie găsit un echilibru.
„(…) Folosim neonicotinoide şi le folosim dintr-un respect legitim pentru ţară, dintr-un respect legitim pentru fermieri, pentru misiunea pe care o avem de a hrăni România şi de a hrăni populaţia. Nu poţi să laşi descoperite 2,5 milioane de hectare cu porumb, pe care să nu le tratezi (…) S-a intervenit până la această dată şi am găsit soluţii alternative şi alte substanţe care nu afectează sănătatea albinelor. De altminteri, în România, prin evoluţie şi prin analiză, de la integrarea în Uniunea Europeană, de la 935.000 de familii de albine acum avem peste 1,7 milioane de familii, ceea ce înseamnă că a existat o armonie între cele două sectoare. Agricultură fără albine nu se poate face decât parţial. Sunt plante care se polenizează numai de către albine. Sunt culturi fundamentale, cum ar fi floarea-soarelui sau rapiţa, la care trebuie să foloseşti aceşti polenizatori. De altminteri, nici albinăritul nu se poate dezvolta fără culturi sau poate să se dezvolte, dar limitat, pe flora spontană şi de aceea trebuie un echilibru, iar acest echilibru se regăseşte într-o decizie ştiinţifică. Aceasta îmi cer oamenii şi pe această conduită a echilibrului ştiinţific şi necesar de aplicat merge şi ministrul Agriculturii din România”, a explicat şeful MADR.
Apicultorii din toată Europa demonstrează în aceste zile în faţa Ministerelor Agriculturii cerând aplicarea de standarde europene de protejare a albinelor împotriva pesticidelor în votul ce va avea loc chiar de Ziua Mondială a Albinei, respectiv pe 20 mai. Statele membre vor vota pentru ridicarea la un nou nivel a standardelor de testare a tuturor pesticidelor conform Ghidului Albinei, document elaborat de EFSA – Autoritatea Europeană Pentru Siguranţa Alimentară în anul 2013 dar neadoptat încă la nivelul întregii Uniuni Europene. Petiţia online a fost semnată în afară de cei 3.200 de români şi de 230.000 de alţi cetăţeni europeni.
Mircea Ciocan, preşedintele ROMAPIS, a înmânat marţi o petiţie ministrului român al Agriculturii pentru a susţine Ghidul Albinei aşa cum a fost el întocmit de Autoritatea Europeana pentru Sănătatea Alimentară (EFSA) în 2013. El a susţinut că în toţi aceşti şase ani acest ghid nu a putut fi promovat din cauza că România încurajează utilizarea „într-un mod mai puţin ştiinţific a pesticidelor”, dar cu un accent mai apăsat pe ceea ce înseamnă neconicotinoide.
„Aceste neconicotinoide sunt interzise în întreg spaţiul european din 2013, dar din cauza politicii agrare a MADR, în ultimii 6 ani au beneficiat de derogări. Practic, nicio secundă nu au fost interzise în România, iar acest lucru duce la depopulări masive la albine şi la pierderi însemnate economice, apicultorul fiind nevoit să facă pe tot parcursul anului intervenţii de întărirea familiilor de albine, în loc să valorifice ceea ce natura ne oferă în mod generos. Asta pentru că pierderile nu se întâmplă prin moartea efectivă a coloniilor de albine ci prin slăbirea lor, prin moartea albinei lucrătoare, familia având capacitatea de a se regenera, dar trebuie stimulată. În loc să aibă un folos economic, este în pierdere în permanenţă”, a afirmat Mircea Ciocan.
El a precizat că România are un potenţial apicol enorm, fiind al doilea stat ca producţie apicolă din UE, însă în prezent se află la jumătate din acest potenţial.
„Potenţialul depăşeste 20.000 de tone de miere, dar din păcate în ultimii ani abia dacă ne clasăm sub jumătate din potenţialul apicol al României, ceea ce are drept cauza utilizarea acestor pesticide fără discernământ. Sperăm ca acest Ghid al Albinei care va fi spus votului pe 20 mai şi va coincide cu Ziua Albinei, acest ghid ştiinţific să fie implementat, iar selecţia substanţelor în tratarea culturilor să se facă în mod ştiinţific pe baze mult mai riguroase. (…) În România, deşi toate cele trei tipuri de neonicotinoide sunt interzise din 2013, au fost utilizate pe parcursul acestor ani. România a dat peste 30 de derogări în cei şase ani pentru a putea înfiinţa culturi cu sămânţă tratată cu neonicotinoide ceea ce a dus la pierderi în rândul apicultorilor. (…) Noi nu vrem să intrăm în conflict cu sectorul vegetal, nu avem o problemă în a aborda ştiinţific dialogul cu sectorul vegetal, important este ca toate lumea să câştige”, a mai spus Ciocan.
În opinia acestuia, Ghidul Albinei ar face ca punerea pe piaţă a acestor substanţe din categoria pesticidelor să fie evaluate corect pe criterii ştiinţifice, fiind un instrument bine elaborat care are în vedere protejarea naturii pe termen lung şi pune în valoare viaţa tuturor polenizatorilor, inclusiv a albinei melifere.