Petre Lăzăroiu a precizat că au existat presiuni pentru o amânare a verdictului și, la un moment dat, s-a ajuns la concluzia că această decizie va fi lăsată în seama noilor judecători care urmau să intre în cadrul CCR.
„Foarte mulți colegi ai noștri nu au suportat presiunea și au decis să dea amânare. Exact cum vă spun! În momentul în care 3, apoi 4 judecători spun că ei nu mai doresc să judece, atunci s-a ajuns la concluzia că nu se mai poate judeca doar cu cei 5 judecători rămași.
Decizia care putea schimba dosarul lui Liviu Dragnea nu s-a dat pentru că ai mei colegi n-au rezistat la presiune. Eu le-am spus de atunci: eu n-am o problemă, că ies din complet, dar pe viitor voi veți avea o mare problemă.
Ni s-a tot spus că este mai bine să o lăsăm așa, să mai așteptăm. Eu nu-i judec pe colegii mei pentru că au avut un argument forte: de ce mereu aruncă la noi în curte scandalurile politice? Eu i-am înțeles, pentru acest argument.
Decizia de amânare s-au luat de 4 ori, de 4 ori s-a amânat. Eu vă spun cu mâna pe inimă că am încredere în colegii mei, pentru că am înțeles argumentul lor: de ce aruncă tot timpul jocurile politice în curtea noastră. Eu acum sunt un om liber și pot să vorbesc, că acum mai mult decât să mă omoare n-au ce să-mi facă.”, a declarat Petre Lăzăroiu, în direct la România TV, în cadrul emisiunii Punctul Culminant.
Fostul judecător CCR, Petre Lăzăroiu, susține că în dosarul care îl privea pe Liviu Dragnea a fost o presiune mediatică uriașă asupra judecătorilor CCR. El a spus că judecătorii CCR au fost amenințați prin intermediul presei și au primit mai multe mailuri de amenințare.
”Nu, numai că eram în plenul CCR, dar eram și raportor la acest dosar. S-au dat patru amânări succesive și abia apoi s-a luat decizia să se dea decizia în plenul următor. Eu m-am dus cu raportul la colegii mei, dar ei mi-au spus că au nelămuriri, că sunt probleme.
Președintele CCR a luat decizia și a spus: amânăm pentru mâine. Colegii au spus că nu se poate, că mai așteptăm. Dorneanu pentru prima dată a fost bărbat și a spus: îmi asum eu și amânăm pentru mâine.Am pus întrebări, am cerut lămuriri și am văzut că lucrurile încolo bat. Lucrurile erau clare, dar câțiva dintre colegii mei au spus că nu se simt confortabil să judece. Eu le-am spus că trebuie să judecăm pentru că avem de dat o decizie. Le-am spus că au soluția de a-și da demisia, dar nu am fost ascultat (…) Am hotărât să amânăm pentru o dată foarte apropiată datei în care eu și un coleg ne terminam mandatul și în ultima ședință s-a amânat până venea noul complet.
Vreau să vă spun că ICCJ, că și noi urmăream parcusul dosarului, toată lumea știa că este dosarul lui Dragnea (…) Noi știam că ICCJ aștepta să vadă ce spunem noi. Colegii mei au spus așa: de ce să decidem noi, în locul lor? Ei au vrut să scoată cărbunii din foc cu mâinile noastre.
Nu vă amințiți cum se mediatiza situația asta la vremea respectivă. Nu știți că întreaga presă vuia că CCR vrea să-l scape pe Dragnea. Eu am primit mail-uri prin care mi se spunea să ies public să spun dacă îl scap sau nu pe Dragnea. Se spunea că mă duc la Avocatul Poporului, la BNR, peste tot. Era o mare presiune mediatică extraordinar de mare.
Eu am fost raportor în acel dosar. Eu n-am propus o cerere de admitere sau de respingere, am prezentat situația în toate aspectele ei, dar toate elementele arătau că ICCJ a greșit. Eu așa știu: un text de lege se aplică, nu se discută. Și atunci se pune întrebarea: cine decide dacă legea se aplică sau nu? Legea este aplicabilă tuturor.”