Petre Roman, audiat la ICCJ: „Violenţele din 13 iunie 1990 au avut ca ţintă persoana mea şi Guvernul meu”

Petre Roman a declarat la ieşirea de la audieri că a fost victma mineriadei din 13 iunie, atunci când protestatarii au atacat Ministerul de Interne, Poliţia Capitalei şi Televiziune Publică.

„Am luat la cunoştinţă începerea acestei cercetări, altceva nimic. Este vorba despre dosarul privind evenimentele din 13-15 iunie 1990. Sunt, de fapt, două evenimente, 13 iunie şi mineriada. În ce priveşte 13 iunie, cred că lucrurile sunt clare. Violenţele care s-au dezlănţuit în după-amiaza şi seara zile de 13 iunie au avut ca ţintă persoana mea şi Guvernul meu. Au fost atacate Ministerul de Interne, Poliţia Capitalei, Televiziunea. Iar o dovadă este că în septembrie 1991, o mineriadă şi mai brutală şi mai mare, a fost împotriva mea şi a Guvernului pe care l-am condus şi am fost victimele acelei oribile şi violente mineriade„, a spus Petre Roman.

La sfârșitul lunii octombrie, președintele Klaus Iohannis a semnat cererea de urmărire penală a lui Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu și a lui Victor Atanase Stănculescu, a anunțat Administrația Prezidențială, demersul având legătură cu anchetarea evenimentelor din 1990. Cei trei au deținut la acel moment funcții de conducere.

Citeşte şi: Dosarul MINERIADA: Gelu Voican Voiculescu, pus sub urmărire penală pentru infracţiuni contra umanităţii

Alte articole

Povara pe care Oana Roman o poartă din copilărie și de care nu se poate descotorosi cu niciun chip: „Mama m-a prevenit: ‘Fata mea, vei fi toată viața proscrisă'”

Pensia uriaşă pe care o primeşte Petre Roman după recalculare. „Merit, am 50 de ani de muncă”

În acest dosar, fostul președinte Ion Iliescu a fost pus sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității, constând în aceea că, în calitate de președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naționala (CPUN), a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității prin declanșarea unui atac asupra populației civile în iunie 1990, urmat de aducerea minerilor din Valea Jiului în Capitală.

Potrivit ordonanței întocmite de Parchetul Militar, inițial, Ion Iliescu a fost cercetat pentru trei infracțiuni: propagandă pentru război, genocid (săvârșit prin: uciderea membrilor colectivității sau grupului, vătămarea gravă a integrității fizice sau mintale a colectivității sau grupului, supunerea colectivității sau grupului la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică) și tratamente neomenoase prin dislocare sau lipsirea de libertate fără temei legal.

Ulterior, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării în infracțiuni contra umanității constând în aceea că „în zilele de 11-12.06.1990, în calitate de președinte al CPUN, împreună cu Roman Petre, Măgureanu Virgil, Voiculescu Gelu-Voican, Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chițac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel și alții, a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, în baza acestei hotărâri fiind declanșat, în dimineața zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populații civile, la care au participat forțele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, atac soldat cu decesul a patru persoane și rănirea a altor trei prin împușcare, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 270 de persoane”.

Procurorii mai susțin că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu, Nicolae Dumitru, Corneliu Diamandescu, Mihai Chițac și Mugurel Florescu au decis, pe data de 13 iunie 1990, organizarea unei deplasări la București a unui număr de peste 10.000 de mineri din Valea Jiului, care au continuat atacurile din Piața Universității asupra populației civile, provocând vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 persoane.

În același dosar mai sunt urmăriți penal fostul director al SRI Virgi Măgureanu, general-maior (rez.) Corneliu Diamandescu, gen (rez.) Peter Petre (fost comandant al U.M. 0575 Măgurele), gen (rez.) Vasile Dobrinoiu (fost comandant al U.M. 0828 Băneasa — Școala Militară Superioară de Ofițeri a MAI), viceamiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu (fost șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din MAI), general maior (rez.) Mugurel Florescu (fost șef al Parchetului Militar), Nicolae Dumitru (fost vicepreședinte al FSN), Cazimir Ionescu (fost vicepreședinte al CPUN).

De asemenea, mai mulți lideri de sindicat și directori de mine, precum și alți oficiali au fost puși sub acuzare pentru că au organizat deplasarea în Capitală a minerilor din Valea Jiului: Miron Cozma (fost președinte al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”), Cornel Burlec Plăieș (fost ministru adjunct al Ministerului Minelor) — i-a preluat pe mineri la sosirea în Gara de Nord; Gheorghe Dobre (fost director Regionala CFR Craiova) — a asigurat condiții pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală; cpt. (rez) Nicolae Cămărășescu (fost inginer la Exploatarea Minieră Aninoasa), Ștefan Bacs (fost lider de sindicat la Mina Lonea), Nicolae Ciocan (fost lider de sindicat la Exploatarea Minieră Deva), Nicolae Stanca (fost director Exploatarea Minieră Deva), Viorel Temelescu (fost lider de sindicat la Exploatarea Minieră Motru), Nicolae Miclăuș (fost lider de sindicat la Exploatarea Minieră Țebea), Petre Doroftei (fost director E.M. Țebea), Petru Braiț (fost lider sindical la E.M. Petrila), Matei Drella (fost lider sindical la Mina Bărbăteni), Gheorghe Marchiș (fost director la E.M. Petroșani), Ioan Constantin Ilinescu (fost inginer E.M. Aninoasa), Gheorghe Soltănel (fost director E.M. Comănești), col (rez.) Dumitru Bondoc (militar activ la Secția de Informații Gorj-Biroul Motru).