Fostul premier a susținut că i se pare aberant faptul că „nu s-a verificat dacă printre cei care s-au constituit victime nu se află și făptuitori”. „Eu pur și simplu consider că această acuzație este o acuzație fabricată, o mistificare. (…) Cauzele violențelor din 13 iunie nu au fost cercetate. Nici cei care au comis incendierile și asalturile asupra Prefecturii București sau Poliția București, Ministerul de Interne și Televiziune nu au fost cercetați și cu atât mai mult sancționați. Deși, după cum știți, misiunea procurorilor este să apere instituțiile statului. (…) Aceste fapte nu au fost cercetate și nici sancționate. Or, ele constituie cea mai importantă problemă din ziua de 13 iunie”, a afirmat Petre Roman.
„Cei care au fost făptuitorii acelor violențe nu există la ora asta. Nu numai că trebuia să-i cunoaștem, trebuiau să fie trimiși în judecată, pentru că ei sunt cei care au condus la situația care s-a produs în 14 iunie”, a explicat Petre Roman.
Fostul premier s-a arătat surprins și de faptul că „în acuzație nu se vorbește la concret în legătură cu răspunderea prim-ministrului”.
„Se spune doar că a fost o acțiune îndreptată împotriva populației pașnice. Lucru cu desăvârșire fals, pentru că acțiunea poliției a fost cerută de ministrul de Interne, cerută de procurorul general al republicii și avea ca scop un lucru precis, și anume restabilirea traficului în Piața Universității, după ce fusese întrerupt două luni aproape. Nu a fost vorba niciodată despre reprimarea populației”, a mai declarat fostul premier.
Acesta a amintit și de discuțiile care au avut loc la Guvern în acele zile și de rezultatul acestora.
„În ziua de 11 iunie, a avut loc un marș de la Piața Univeristății la Guvern. Au cerut să stea de vorbă cu reprezentanții Guvernului. Întâmplător, eu nu eram acolo, eram chiar la Palatul Scroviștea, la președintele Ion Iliescu. Dar m-a sunat secretarul general al Guvernului, Sever Georgescu, și m-a anunțat că protestatarii vor să poarte un dialog cu noi. Am spus ‘foarte bine’. Au fost primiți de viceprim-ministrul Anton Vătășescu, dar și de secretarul general al Guvernului, Sever Georgescu. (…) Au căzut de acord să elibereze traficul în Piața Universității, iar dumnealor, dacă vor să protesteze, să o facă în afara zonei de trafic. Acesta a fost acordul la care s-a ajuns. Reprezentanții s-au întors în Piața Universității și acolo, din nenorocire, Asociația 21 Decembrie și Asociația Alianța Poporului au respins acest acord. Procurorul militar m-a întrebat — când am depus mărturia: ‘Dacă acordul ar fi fost respectat, dacă Asociația 21 decembrie nu ar fi blocat acesta acord, ce s-ar fi întâmplat?’ Nu s-ar mai fi întâmplat nimic. Se restabilea traficul și nu se mai întâmpla nicio nenorocire, nicio tragedie așa cum s-a întâmplat”, a mai declarat Roman.
Fostul premier a mai susținut că, în cazul său, nu se poate vorbi „de o acțiune împotriva populației”, menționând că nu a avut nicio implicare în chemarea minerilor.
„Nu avem de-a face cu o acuzație în sens juridic, ci avem de-a face mai degrabă cu o opinie politică. Pentru că o acuzație în termeni juridici trebuie să se așeze pe fapte. Or, nu vorbim decât de consecințe, nu de cauze și de legătura dintre cauze și efecte. (…) În legătură cu venirea minerilor, eu, prim-ministru, am afirmat că nu am fost implicat în niciun fel. Lucrul acesta părea dovedit, acum este încadrat foarte general ‘o acțiune împotriva populației pașnice’. Cum, de ce s-a făcut, eu nu am detaliile deocamdată”, a conchis Petre Roman.
Fostul președinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Miron Cozma, a declarat că trimiterea sa în judecată în dosarul Mineriadei din iunie 1990 este „incorectă”, el susținând că pe timpul audierilor în acest dosar ar fi avut calitatea de martor. Cozma afirmă că potrivit unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului ar fi „o victimă” a acelor evenimente, sentința CEDO fiind emisă în anul 2010.
„E incorectă (trimiterea în judecată — n.r.), e un abuz, e o găselniță, o mizerie judiciară inventată de ei. (…) CEDO mi-a instituit calitatea de victimă pentru iunie 1990, nu Procuratura Militară sau alte instanțe românești. Eu am cerut la CEDO un euro (ca despăgubire — n.r.), nu puteam cere mai mulți bani, pentru că eu am demnitate și moralitate. Nu puteam să cer bani pentru sânge”, a declarat Cozma.
Fostul lider al minerilor a mai spus că în sarcina lui s-au reținut acuzațiile de vătămare corporală și stres psihic. „Am fost trimis în judecată pentru vătămare corporală, în condițiile în care minerii nu erau în București pe 13 iunie cu mine, și pentru stres psihic, adică am stresat pe unii. S-au uitat la televizor și au văzut urât. Când m-au văzut pe mine s-au stresat”, a comentat Cozma.
El a susținut că ar fi fost adus cu forța în București, în ultimul tren cu mineri. Cozma a spus că se va prezenta la proces, unde va fi apărat de doi avocați de prestigiu. În plus, el consideră că prezența sa la proces reprezintă și o obligație morală față de minerii din Valea Jiului, pentru a se afla adevărul despre evenimentele din iunie 1990.
„Eu am o obligație morală față de mineri, copiii și copiii copiilor lor (…) de a afla adevărul și de a se vedea foarte clar că minerii nu au omorât pe nimeni, nu au bătut pe nimeni”, a mai declarat Cozma, susținând că minerii ar fi fost provocați în timpul evenimentelor din iunie 1990.
Fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată de procurorii militari pentru infracțiuni contra umanității în dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990”.