Petre Roman, la ieşirea de la Parchetul General: Am conştiinţa perfect curată

Fostul premier Petre Roman, care a fost citat joi la Parchetul General în dosarul „Revoluţiei”, a declarat că are conştiinţa perfect curată.

Procurorii Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale în cazul fostului premier Petre Roman, sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, în dosarul ”Revoluţiei”.

„Sigur că am conştiinţa perfect curată. Un om care era gata să îşi dea viaţa acolo şi cu o carieră cât se poate de cinstită, eu aş fi vrut măcar o picătură de sânge să curgă?”, a declarat Roman, la ieşirea de la Parchet.

Întrebat de jurnalişti cum comentează acuzaţiile care i se aduc, el a spus: „Resping, la fel cum am făcut-o şi până acum, în modul cel mai categoric şi foarte simplu – oricine poate evalua, adică în seara lui 21 spre 22 decembrie sus la baricadă se trage asupra noastră. Din cei 81 care ne aflam sunt masacraţi 39. Eu scap cu viaţă, Dumnezeu mă ţine în viaţă, că nu pot să găsesc altă explicaţie, şi după 24 de ore aş face parte dintr-un grup care complotează, care se formează cu scopul de a fi ucişi sute de români pentru ca să preia puterea? Păi e absurd, e grotesc”.

Alte articole

Parchetul General s-a autosesizat în legătură cu finanțarea campaniei lui Călin Georgescu după declasificarea documentelor CSAT

Parchetul General ia atitudine după declasificarea documentelor CSAT despre campania lui Călin Georgescu. Primele măsuri anunțate

De asemenea, întrebat dacă el a luat vreo decizie, Roman a negat. „Niciun fel de decizie, dar grupul ăla nu exista, eu nu ştiu să fi făcut parte vreodată dintr-un grup”, a susţinut el.

Petre Roman a povestit că CFSN a fost un organism care s-a constituit ad-hoc.

„Erau acolo, aţi văzut, şi Doina Cornea şi Andrei Pleşu şi Ana Blandiana şi mulţi alţii. Au avut vreo legătură cu treaba asta? Nu. Prima dată când se constituie CFSN este în 27 decembrie. Mai departe, până în decembrie 1989, am fost 20 de ani profesor universitar la Politehnică, am depus o muncă de cercetare ştiinţifică la înalt nivel, nu am făcut parte din niciun fel de organizaţie a PCR (…) şi dintr-o dată eu visez la nu ştiu ce putere politică. E absurd, e grotesc, nu se poate aşa ceva”, a declarat Roman.

Potrivit fostului premier „trebuie lămurite ordinele militare, pentru că toate au fost ordine militare”. „Cine le-a dat? Cine le-a transmis? Cine le-a executat? (…) Nu era niciun fel de grup, puterea nu fusese preluată de nimeni, (…) prima dată când am într-adevăr putere e în 27 decembrie, când, în prima şedinţă a CFSN, din toţi membrii CFSN, eu sunt numit prim-ministru. Punct”, a spus Roman.

”În cauza cunoscută generic sub denumirea dosarul ‘Revoluţiei’, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii faţă de suspectul Roman Petre, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi, începând cu 26 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României, prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989”, informează PÎCCJ.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, „suspectul Roman Petre a fost încă de la înființarea CFSN unul dintre factorii importanți de decizie ai acestui organism, iar în această calitate, la fel ca suspecții Iliescu Ion și Voiculescu Gelu Voican, a acceptat și oficializat decizii militare, unele cu caracter diversionist.

Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale țării; darea de ordine privind deplasarea unor unități militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unități militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populația civilă, parțial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante. Aceste acțiuni s-au desfășurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informații false privind acțiuni ostile, intense și diversificate, aparținând ”dușmanului terorist”. Informațiile au fost diseminate prin intermediul comunicațiilor militare și civile.

Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecințe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieți omenești, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional a unor persoane, suferințe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu)”. 

Petre Roman a fost notificat în legătură cu extinderea urmăririi penale, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul fostului preşedinte Ion Iliescu şi în cazul lui Gelu Voican Voiculescu.

Parchetul General a anunţat, marţi, extinderea urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul lui Ion Iliescu, fiind vizată perioada 22 – 27 decembrie 1989.

Printre deciziile care i se impută se numără reactivarea general (r) Militaru Nicolae şi numirea acestuia în funcţia de ministru al Apărării, schimbarea din funcţie a general lt. Stănculescu Victor Atanasie, eliberarea din funcţie a generalului Guşe Ştefan şi numirea sa pe una inferioară, constituirea Tribunalului Militar Excepţional ce i-a judecat pe soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu şi aducerea din rezervă, respectiv numirea în funcţii de comandă a mai multor generali.