Procurorul general a infirmat soluţia de clasare faţă de fostul premier Petre Roman, în dosarul Revoluţiei. Reacţia fostului premier

UPDATE: Fostul premier Petre Roman a declarat luni, pentru AGERPRES, că, în opinia sa, decizia procurorului general interimar, Bogdan Licu, de a infirma soluţia de clasare dispusă de procurorii militari faţă de el în dosarul Revoluţiei şi de a cere instanţei redeschiderea urmăririi penale se bazează pe „un fals” şi nu poate fi decât „una politică”.

„Înclin că ea conţine un element de absurd, de absurd total, vorbeşte despre Petre Roman, prim-ministru la data acelor evenimente. Eu nu am devenit prim-ministru decât pe 27 decembrie, între 22 şi 25 decembrie nu eram, nu aveam nicio funcţie specială, deci se bazează, deja, pe un fals, un fals grosolan. Şi în afară de asta, am mai intervenit în timp cu toate precizările care au condus la scoaterea mea din cauză, pe baza unui rechizitoriu foarte mare care s-a făcut pe dosarul acesta şi care, evident, m-a scos din cauză şi m-a scos din cauză pe bună dreptate, fiindcă în mod cert nu am avut nicio legătură cu ceea ce presupune sau se documentează că ar fi fost o încercare de a acapara puterea militară, nu am avut niciun fel de legături. Prin urmare sunt, pur şi simplu, întâi revoltat de absurdul acestei cereri şi, în al doilea rând, sunt revoltat de faptul că toate argumentele pe care le-am prezentat foarte clar şi care au condus la clasarea dosarului meu acum sunt, politic vorbind, nu pot să spun altceva decât politic vorbind, sunt repuse pe masă”, a afirmat Roman.

Întrebat dacă în opinia sa decizia de infirmare a clasării este una politică, fostul premier a spus: „Nu poate fi altceva, nu poate fi altceva, pentru că toată partea juridică a fost depăşită, deci, nu mai poate fi altceva”. „Şi, v-am spus, însăşi felul în care a fost formulată conţine acest fals”, a adăugat Roman.

„Eu cred că la Camera preliminară se revine la situaţia actuală… Adică se revine, rămâne la situaţia actuală, adică clasarea dosarului, nu văd cum să fie altfel”, a susţinut el.

Alte articole

Petre Roman, audiat la Parchetul General în dosarul Mineriada. Este acuzat de crime împotriva umanității

ICCJ admite contestaţia depusă de Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu. Ce se întâmplă cu Dosarul Revoluţiei

„Prin ordonanța nr.2556/C/2019 din 21 octombrie 2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma examinării din oficiu a soluțiilor de clasare dispuse la punctul 2 al Rechizitoriului nr.11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, constatându-se că procurorii militari nu au respectat dispozițiile Ordonanței nr. 692/C2/2016 din 5 aprilie 2016 a prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și nici pe cele ale încheierii nr. 469 din 13 iunie 2016 dată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.1483/1/2016, astfel că în cauză nu s-au efectuat actele de urmărire penală care să stabilească corect situația de fapt cu privire la evenimentele ce fac obiectul dosarului intitulat generic ,,Revoluția română din decembrie 1989”, s-a dispus:

 infirmarea, ca netemeinice, a soluțiilor de clasare dispuse față de numiții Roman Petre – fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale și prim-ministru al Guvernului României şi Brateș Teodor – fost redactor-șef la Televiziunea Română, cu privire la infracțiunile contra umanității, prevăzute de art. 439 alin.(1) lit. a),g),i) și k) din Codul penal și redeschiderea urmăririi penale în cauză.
 infirmarea, ca nelegală și netemeinică, a soluției de clasare dispusă cu privire la infracţiunile de: omor, prevăzută de art.188 din Codul penal, omor calificat, prevăzută de art.189 lit.a) şi f) din Codul penal, genocid, prevăzută de art. 438 alin.(1) lit. a) şi b) şi alin.(2) din Codul penal, infracţiuni de război contra operaţiunilor umanitare şi emblemelor, prevăzută de art.442 alin.(1) lit.b) din Codul penal, utilizarea de metode interzise în operaţiunile de luptă, prevăzută de art.443 alin(1) lit.b) şi c) din Codul penal, şi art.445 din Codul penal, toate cu aplicarea art.5 şi 38 din Codul Penal şi redeschiderea urmăririi penale în cauză;
 infirmarea, ca nelegală și netemeinică, a soluţiei de clasare dată cu privire la plângerile formulate de un număr de 672 de persoane având ca obiect săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prevăzute de art.439 alin.(1) lit.a), g), i) şi k) din Codul Penal şi redeschiderea urmăririi penale în cauză;
În temeiul art.335 alin.(1) şi (4) teza I Cod procedură penală, redeschiderea urmăririi penale se supune confirmării jucătorului de cameră preliminară„, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

„Faţă de faptul că în cauză s-a început urmărirea penală faţă de Roman Petre, care, la data evenimentelor, avea calitatea de membru al Guvernului (prim-ministru) urmează ca, în temeiul dispoziţiilor art.40 alin.(1) Cod procedură penală, dosarul să fie trimis de îndată judecătorului de cameră preliminară al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă”, se mai arată în comunicatul Parchetului. 

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi generalul Iosif Rus au fost trimişi în judecată în dosarul Revoluţiei din 1989 pentru infracţiuni contra umanităţii, anunţa Parchetul General în aprilie 2019. Judecătorii de la Curtea Supremă au stabilit ca pe 29 noiembrie să se desfăşoare primul termen în cameră preliminară în dosarul „Revoluţiei”.

În cazul lui Petre Roman, fost premier al României, procurorii militari au decis atunci clasarea cauzei, „deoarece în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina lui probe concludente cu privire la săvârşirea infracțiunilor contra umanităţii”. 

După anunţul Parchetului General, Petre Roman l-a criticat dur pe procurorul general de la acea vreme, Augustin Lazar.

„Domnul Augustin Lazăr şi-a permis astăzi să vorbească despre o datorie de onoare. Ei bine, datoria morală elementară a dumnealui era să nu mai fie acolo, în poziţia de a vorbi despre Revoluţia Română. Ca unul care a participat la bricada de la Inter, când din cei 81 care mai eram, 39 au fost masacraţi de ceea ce reprezentau uneltele cele mai oribile are regimului ceauşist, eu consider că această prezenţă a dumnealui (Augustin Lazăr n.red.) acolo (în fruntea Parchetului General n.red.) este absolut inacceptabilă. Sunt şi supărat şi indignat de acest lucru. În ceea ce priveşte dosarul, volumul de date, informaţii pe care procurorii militari l-au analizat este enorm. Asta s-a întâmplat în ultimii doi ani (…)  În acelaşi timp am semnele mele de întrebare atunci când se afirmă că Ion Iliescu a căutat să obţină puterea politică, de fapt Ion Iliescu era deja preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale, care se constituise cu câteva ore înainte. Am îndoielile mele, nu ştiu exact ce se face referire în rechizitoriu. În ceea ce-l priveşte pe Gelu Voican, şi mai puţin, fiindcă Consiliul Frontului naţional n-a început să funcţioneze decât după ce au încetat acţiunile de diversiune teroristă. Că aceste acţiuni de diversiune teroristă au existat, că ele au fost legate fără îndoială de lideri militari ai momentului, asta e o convingere pe care am avut-o de foarte multă vreme pe care acum procurorii militari au reuşit să o documenteze. În legătură cu acapararea puterii politice am anumite îndoieli. Faptul că există acestă cauză în justiţie nu are de ce să ne mire pentru că toti cei care se consideră victime sau rudele celor care au murit atunci evident că au dreptul să-şi lumineze cauza în justiţie”, a declarat atunci Petre Roman, într-o  intervenţie telefonică la România TV.