Piaţa neagră a ţigaretelor se află însă la cote mai ridicate decât media anuală a anilor 2012-2013, de circa 13%.
„Regiunea Vest este în luna septembrie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, în această zonă a ţării piaţa neagră fiind în creştere fulminantă (cu 16 puncte procentuale, până la 42,1%). Următoarea regiune semnificativ afectată de contrabandă continuă să fie Nord-Est, cu o creştere de 1,8 puncte procentuale, până la 35,9%. Scăderi semnificative se înregistrează în regiunile Nord-Vest (minus 7,9 puncte procentuale până la 11,8%), în Bucureşti (minus 7,9 puncte procentuale, până la 7,9%), în Sud-Est (minus 6,9 puncte procentuale, până la 7,2%), precum şi în Sud-Vest (cu 2,6 puncte procentuale, până la 14,7%). Cele mai reduse niveluri ale pieţei negre se înregistrează în regiunile Centru şi Sud (3%). Din punct de vedere al provenienţei, ‘cheap whites’ (mărci ieftine, care nu aparţin marilor producători şi care sunt destinate pieţei negre) continuă să deţină cea mai mare pondere (48,7%), mai mult decât Ucraina (24%) şi Moldova (16,6%) împreună”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research, într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.
„În ultimele săptămâni, au fost destructurate trei reţele de contrabandişti la Constanţa, Iaşi şi Timiş, iar în Bucureşti a fost descoperit un depozit ilegal. Pentru ca eforturile autorităţilor şi ale producătorilor, să nu se transforme în simple pierderi de resurse, este absolută nevoie de o politică fiscală coerentă. Reamintim că intrarea contrabandei pe un trend ascendent, începând cu finele anului trecut, a fost cauzată de indexarea artificială a cursului de schimb stabilit pentru plata accizei, la care s-a adăugat majorarea anuală a accizei din aprilie, ceea ce a determinat creşterea diferenţei de preţ dintre produsele legale şi cele de pe piaţa neagră”, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.
Un punct procentual de contrabandă recuperat de piaţa legală înseamnă sume suplimentare anualizate la bugetul de stat de circa 35 miloane de euro, a precizat Adrian Popa, director Corporate & Regulatory Affairs, BAT România.
„Trebuie însă subliniat că aceşti bani la buget se obţin cu eforturi şi resurse suplimentare. Numai pentru valul de percheziţii şi arestări presupus de destructurarea grupării de la Constanţa a fost nevoie de o desfăşurare de forţe însumând 180 de poliţişti! Iar aceste eforturi ale Poliţiei, Vămii, Poliţiei de Frontieră, sprijinite şi de companiile de tutun, trebuie să continue, pentru ca piaţa neagră să nu intre din nou pe un trend ascendent”, a spus Popa.
„Sperăm ca descreşterea înregistrată de ultimul studiu să nu fie temporară şi eforturile autorităţilor pentru a securiza „zonele fierbinţi” să fie de succes. De curând, a fost convenit acordul de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina, iar consecinţele acestuia în materie de trafic ilicit nu vor întârzia să apară. De asemenea, conform studiului Novel, zona de Vest a devenit în septembrie cea mai afectată de piaţa neagră, după ce, pe tot parcursul anului 2014, regiunea nord-est înregistrase cele mai mari cote ale comerţului ilegal cu ţigarete”, a declarat Sorana Mantho, director Corporate Affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.
În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).
Citeşte şi Nu vei mai fuma ţigări de contrabandă după ce vei vedea din ce sunt făcute