Pilonul II de pensii private, acolo unde 8,2 milioane de români au economiile de bătrâneţe, a scăzut cu 2 miliarde de lei (400 mil. euro) săptămâna trecută în contextul în care surpriza-şoc a primului tur al alegerilor a pus presiune pe obligaţiuni şi a dus la scăderea Bursei de Valori, cele două mari active în care investesc fondurile.
Conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.246.515 de participanţi, în perioada analizată. În prezent, în cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.
Potenţialul unui episod de euroscepticism a speriat investitorii, atât români, cât şi străini l Incertitudinea generată de alegeri şi anxietatea instalată în societate cu privire la riscul unei schimbări de direcţie a României au adus scăderi atât pe piaţa titlurilor de stat româneşti, cât şi pe Bursa de la Bucureşti, iar Pilonul II nu este imun la această volatilitate.
Pilonul II a mai avut scăderi abrupte în ultima perioadă, pe care le-a recuperat după normalizarea condiţiilor de piaţă. Cu alte cuvinte, un minus de 250 de lei pe medie pentru fiecare participant ca urmare a faptului că incertitudinea iscată de ascensiunea surpriză a unui candidat care nu era nici măcar în top 5 în sondaje, cu orientări proruse, idei şi discurs incoerente şi controversate, a creat un val de vânzare a activelor româneşti, arată calculele realizate de Ziarul Financiar de la ASF.
„În contextul incertitudinii extrem de ridicate cauzate de procesul electoral, investitorii au început să iasă de pe activele româneşti. Ca urmare, atât acţiunile, cât şi obligaţiunile au pierdut din valoare. Potenţialul unui episod de euroscepticism a speriat investitorii, atât români, cât şi străini“, spune Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, organizaţia profesioniştilor în investiţii din România.
Într-un asemenea scenariu, activele româneşti au potenţialul de a pierde valoare în viitor, în contextul în care istoria ne arată că economiile care au implementat politici economice eurosceptice au avut de pierdut (exemple: Marea Britanie, Ungaria), continuă el.
Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 6% săptămâna trecută, echivalentul a 10 mld. lei, în timp ce randamentele titlurilor de stat, sub presiunea vânzării, au atins şi un maxim din 2023 încoace, ceea ce s-a reflectat negativ pe valoarea obligaţiunilor, întrucât investitorii au incorporat un risc suplimentar: un candidat anti-NATO, anti-UE şi cu simpatii legionare şi discurs pro-Rusia care a bătut de pe TikTok întreaga structură a partidelor.
Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, avertizează că România ar putea păşi pe urmele Bulgariei şi să piardă banii din PNRR din cauza întârzierilor în ceea ce priveşte realizarea reformelor.
Totodată, profesorul este de părere că acest scenariu legat de PNRR ar fi cu atât mai sigur în cazul în care Călin Georgescu va deveni preşedinte al României.
“UE anulează PNRR-ul Bulgariei pe motiv de întârzieri mari pe partea de reforme. Îi urmăm noi, foarte curând. Doamne ce jelanie a fost şi la noi cu PNRR. Mereu puşi pe renegociat, întârzieri enorme. Acum vine PSD cu Georgescu şi îi vor pune capac de tot.
Vor cere bani de la ruşi, probabil. Sau cheamă chinezii lui Ponta şi Câciu. Abia aştept să aud vaietele suveraniştilor şi extremiştilor din Diaspora când stau în trafic că nu au autostrăzi. Sau cum le mor rudele prin spitale cu zile. Că nu au ‘o ţară ca afară!’. Nu mai este mult!”, a precizat Păun în analiza sa.
Economistul Mircea Coșea, despre viziunea lui Călin Georgescu
Candidatul independent la prezidențiale a oferit un interviu celor de la Politico. Călin Georgescu a vorbit despre o „campanie de autosuficiență națională” și despre schimbările de care are nevoie România.
În plus, acesta a adus în prim plan și marile companii internaționale. Mircea Coșea susține că aceste declarații sunt „înspăimântătoare”. În opinia specialistului, planul lui Georgescu ar duce la mișcări sociale puternice și la dezbinarea în societate.
„Ostilitatea sa față de investitorii din interiorul pieței unice europene este, de asemenea, de așteptat să declanșeze semnale de alarmă la Bruxelles — ca să nu mai vorbim despre posibila lovitură dură asupra economiei românești.
E foarte grav ce declară Călin Georgescu, cum vrea să alunge companiile străine din țară” a spus Mircea Coșea. De asemenea, specialistul a subliniat că România nu se poate autofinanța și are nevoie de sprijin din exterior.
„Fără ajutor străin, România nu se autofinanțează. Are nevoie de fonduri străine, neapărat. Are nevoie de capital străin, are nevoie de fonduri europene, are nevoie de o susținere a siguranței naționale prin apartenență la NATO. Toate lucrurile astea pot fi negociate mai bine, pot fi îndreptate, dar nu începând de acum”, a adăugat economistul.