Veste bună pentru 8 milioane de români, au mai mulți bani în cont. Verifică aici sumele din cont

Pensii pilonul II. În domeniul pensiilor private au apărut, atât pe parcursul anului încheiat recent, dar și la începutul acestui an, mai multe schimbări. Pensii private sunt considerate cele administrate privat (Pilonul II), cele facultative (Pilonul III), cât și cele ocupaționale (Pilonul IV). Astfel, acum, când vine vine vorba despre Pilonul II de pensii, potrivit Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cota de contribuție este de 4,75%.

Verifică AICI pensia ta privată

După cum a precizat Casa Națională de Pensii Publice, cota de contribuţie la fondurile de pensii administrate privat, respectiv Pilonul II, este inclusă în cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii acestei contribuţii.

Pilonul III de pensii, reprezentat de pensiile facultative, este reglementat de Legea 204/2006. Potrivit acestui act normativ Pilonul III e reprezentat de fondurile private la care contribuie doar cine vrea, suplimentar, cu cât vrea (pensie suplimentară).

Alte articole

Veste proastă pentru 8 milioane de români după primul tur al alegerilor. Au mai puţin bani pe card, ce s-a întâmplat în noiembrie

Bonusuri mai mari pentru o categorie de români. Pentru ce vor putea fi folosiți banii

Când intră banii de la stat în februarie 2025. Pensiile, alocaţiile şi bursele au date diferite

În fine, în lista pensiilor private mai există și pensiile ocupaționale, ce ar putea fi încadrate, în mod neoficial, în Pilonul IV. Conform Legii 1/2020, prin care sunt reglementate, pensiile ocupaționale reprezintă pensii suplimentare, ce vin în completarea pensiilor acordate în cadrul sistemelor de pensii din România.

Pensia ocupațională este facultativă, schema de pensii fiind stabilită de fiecare angajator care vrea și poate (are capacitatea financiară) să ofere astfel de beneficii salariaților, potrivit avocatnet.ro.

De asemenea, în ceea ce privește impozitarea pensiilor private, Codul fiscal stabilește că nu sunt impozitate contribuțiile la aceste pensii, ci doar câștigurile (randamentul).

Astfel, în cazul sumelor primite ca plăți eșalonate în rate sau plată unică de către participanții la fondurile Pilonului II, Pilonului III sau la fondurile de pensii ocupaționale, venitul impozabil este “constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit (3.000 de lei – n. red.) pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii” sau “la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit”, în cazul plăților unice.

Tot Codul fiscal stabilește că, în cazul pensiilor private, “impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil din pensii”.

Pilonul 3 de pensii a atras în jur de 133.000 de clienţi în 2024, cu 40% mai mulți decât în anul precedent

Peste 133.000 de români au început în 2024 să economisească pentru vârsta retragerii prin fondurile de pensii private facultative (Pilonul 3), cu 40% mai mulţi decât în 2023, reprezentând un record istoric pentru numărul de clienţi nou-atraşi în sistem într-un singur an, transmite Agerpres, care citează Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Potrivit sursei citate, numărul total al participanţilor la cele 10 fonduri de pensii facultative a ajuns la aproape 833.000 la finele lui 2024, reflectând nivelul ridicat de încredere a populaţiei în pensiile private şi în economia naţională.

Pensionarii care pot rămâne fără 2.700 lei la pensie. Trebuie să trimită acest document la Casa de Pensii

În 2024, aceştia au virat către conturile personale din Pilonul 3 contribuţii în valoare totală de 752 milioane lei, cu 25% mai mult decât în 2023 şi de asemenea o valoare record pentru sistem. Sumele totale administrate de Pilonul 3 (activele nete) au depăşit 5,5 miliarde lei (1,1 miliarde euro) la finele lui 2024, cu 17% în creştere faţă de 2023, un maxim istoric pentru Pilonul 3. De asemenea, cele 10 fonduri de pensii facultative au făcut în 2024 plăţi în valoare de circa 150 milioane lei (+32% faţă de 2023) către 11.800 de beneficiari (+5% faţă de 2023). Plăţile totale realizate de Pilonul 3 pe întreaga durata de funcţionare (2007-2024) au atins 785 milioane lei către circa 91.000 de beneficiari.

La Pilonul 3 de pensii facultative pot contribui toţi românii care înregistrează venituri de natură profesională (salariaţi şi cei cu activităţi independente, asimilaţi salariaţilor), dar şi angajatorii, care pot oferi contribuţii suplimentare la Pilonul 3 în numele salariaţilor, ca parte a pachetului de beneficii extra-salariale. Participanţii la Pilonul 3 îşi pot retrage banii acumulaţi oricând după împlinirea vârstei de 60 de ani, ei putând să contribuie în continuare şi după această vârstă. Banii economisiţi în Pilonul 3 pot fi primiţi fie ca plată unică, fie în tranşe lunare egale pe durata a cel mult 5 ani. În cazul nefericit al decesului participantului, banii acumulaţi în Pilonul 3 revin moştenitorilor legali sau testamentari.

Pe întreaga durată de funcţionare (2007-2024), fondurile de pensii facultative au generat un randament mediu anual de 6%, comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,6%, conform calculelor APAPR. În termeni monetari, Pilonul 3 a generat un câştig pentru participanţi în valoare de 1,45 miliarde de lei (291 milioane euro), net de toate comisioanele, în plus faţă de contribuţiile primite în administrare.

“În prezent, contribuţiile la Pilonul 3 sunt deductibile în limita a 400 euro / an atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru angajatori. Din păcate, plafonul de deductibilitate nu a mai fost majorat din 2009 şi până în prezent, reducând atractivitatea sistemului şi descurajând economisirea suplimentară pentru bătrâneţe. În acest context, APAPR salută promisiunea Guvernului de a majora acest plafon, potrivit programului de guvernare asumat. Majorarea deductibilităţii fiscale pentru Pilonul 3 este de natură să încurajeze atât persoanele fizice cât şi companiile să contribuie pentru venituri suplimentare la retragerea din activitate, reducând în acelaşi timp presiunea pe sistemul public de pensii”, se spune în comunicat.