În contextul în care fabricarea unei pilule contraceptive masculine a devenit în ultimii ani o veritabilă provocare pentru comunitatea ştiinţifică internaţională, cercetătorii americani au testat cu succes o moleculă – JQ1 – pe şoareci, se afirmă într-un articol publicat în revista medicală Cell.
„Substanţa produce o diminuare rapidă şi reversibilă a numărului şi a mobilităţii spermatozoizilor, cu efecte determinante asupra fertilităţii”, afirmă James Bradner, de la Institutul pentru studii împotriva cancerului Dana-Farber din Boston, coordonatorul studiului.
Fabricarea unei pilule contraceptive masculine întâmpină mai multe dificultăţi: pe lângă o cerere destul de „ezitantă” din partea bărbaţilor pentru un astfel de produs, principala problemă ţine de faptul că testiculele deţin o funcţie dublă – producţia de spermatozoizi, dar şi producţia de hormoni masculini, responsabili cu manifestarea caracteristicilor masculine (voce, pilozitate) -, iar savanţii vor să oprească doar prima din cele două funcţii şi în mod temporar.
După testarea unor combinaţii androgen-progestogen, abandonate din cauza unor efecte secundare importante, cercetătorii şi-au îndreptat atenţia spre alte substanţe care împiedică spermatozoizii să fecundeze ovocitul.
Potrivit savanţilor americani, injecţiile zilnice cu 50-100 mg/ kg de molecule JQ1 – care inhibă proteina BRDT implicată în procesul de spermatogeneză – timp de şase săptămâni, au generat un efect contraceptiv total la şoarecii masculi testaţi.
După oprirea tratamentului, fertilitatea a revenit la normal, în medie după trei-şase săptămâni, în funcţie de dozele primite, fără efecte secundare şi fără a influenţa nivelul de testosteron al animalelor. Niciun fenomen anormal nu a fost observat până în prezent la urmaşii acestor şoareci.
Cercetătorii scoţieni au anunţat, în luna mai, că au descoperit gena Katnal 1, responsabilă cu maturizarea spermatozoizilor şi deci cu fertilitatea, deschizând astfel calea spre punerea la punct a unor tehnici de contracepţie masculină non-hormonale, prin intermediul unui medicament capabil să blocheze acţiunea acelei gene.
Inhibitorul JQ1 a fost produs la început pentru a încerca să se trateze un tip deosebit de virulent de cancer al epidermei, iar substanţele asemănătoare acestei molecule ar putea fi folosite în viitor pentru a obţine noi agenţi anticancer, a precizat medicul Martin Matthew Matzuk, cooautor al studiului.