‘Cred că aspectul cel mai important în povestea cu francul elveţian este ce efect va avea asupra băncilor poloneze şi austriece’, a afirmat reprezentantul Pimco – divizie a Allianz SE – cel mai mare asigurător european.
Banca Naţională a Elveţiei a luat, joi, prin surprindere pieţele financiare, după ce a renunţat la pragul minim de 1,20 franci pentru un euro. Anunţul a provocat o apreciere de 30% a francului elveţian în raport cu moneda euro şi cu 25% faţă de dolar, precum şi scăderi masive ale acţiunilor companiilor elveţiene pe fondul îngrijorărilor că exportatorii elveţieni vor avea dificultăţi în a-şi vinde produsele peste hotare. Principalele bănci elveţiene, cum ar fi Credit Suisse şi UBS, au înregistrat scăderi la bursă de aproximativ 17%.
‘Cred că în cazul băncilor elveţiene, impactul este clar – din cauza deprecierii monedei euro şi a dolarului, câştigurile lor ar putea scădea cu 10-15%. Impactul asupra capitalului lor este destul de limitat, creditorii vor depăşi fără probleme acest moment’, a explicat Philippe Bodereau. Acesta a fost mai puţin optimist în privinţa perspectivelor băncilor austriece, inclusiv Erste Group Bank, UniCredit Bank Austria şi Raiffeisen Bank International, cei mai mari creditori din Europa Centrală şi de Est.
‘Am aflat săptămâna aceasta că 18% din creditele de retail din Austria sunt denominate în franci elveţieni, ceea ce va cauza presiuni asupra sistemului bancar care este deja într-adevăr slab. Deci cred că Austria va fi una din ţările la care ne uităm când ne gândim la francul elveţian’, a apreciat oficialul Pimco.
Joi, după anunţul Băncii Naţionale a Elveţiei, acţiunile Erste Bank şi Raiffeisen au scăzut la Bursa de la Viena cu aproximativ 8%.
Marţi, autorităţile poloneze au cerut o anchetă privind modul în care băncile interne au oferit credite ipotecare denominate în franci elveţieni, conform Reuters.
Aprecierea francului elveţian faţă de zlotul polonez reclamă necesitatea adoptării unor măsuri extraordinare şi băncile poloneze ar trebui să-şi modifice politicile privind lichiditatea, a afirmat luni guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, Marek Belka.
‘Ceea ce am declarat anterior a fost întărit acum de aprecierea semnificativă a francului elveţian şi există necesitatea adoptării de măsuri, să le spunem extraordinare. În principal este vorba despre faptul că băncile trebuie să-şi modifice politicile privind lichiditatea, deoarece noul curs de schimb al monedei elveţiene le creează probleme cu refinanţarea împrumuturilor’, a declarat Marek Belka.
După anunţarea deciziei BNS, zlotul polonez s-a depreciat cu 16%, la 4,1968 de unităţi pentru un franc elveţian, după ce anterior înregistrase un declin de 28%. Acţiunile creditorilor polonezi Getin Noble Bank SA au scăzut cu 15%, în timp ce titlurile Bank Millennium SA şi PKO Bank Polski SA au înregistrat un declin de 6,2%.
Valoarea creditelor ipotecare din portofoliile băncilor poloneze se ridica la 131 miliarde de zloţi (36 miliarde de dolari) la sfârşitul lunii noiembrie, sau 46% din totalul creditelor ipotecare, conform datelor autorităţilor de supervizare.
În România, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, Adrian Vasilescu, a declarat că impactul aprecierii francului elveţian în faţa euro şi, implicit, a leului, nu este major în piaţa interbancară românească şi nu are cum să influenţeze semnificativ nivelul creditelor neperformante, având în vedere că doar 4,5% din creditele în derulare sunt în franci, şi doar 3,8% sunt deţinute de persoane fizice.