Piramida alimentară sănătoasă. indicațiile sunt exprimate în porții de alimente, al căror consum zilnic va furniza nutrienții esențiali.
„Piramida alimentară actuală are drept scop obținerea majorității energiei din carbohidrați, limitând în același timp aportul de grăsimi.
Implementarea în practică a principiilor ce stau la baza alcătuirii piramidei alimentare are capacitatea de a îmbunătăți calitatea vieții și de a reduce riscul unor boli cronice cum sunt boala coronariană, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat și unele forme de cancer”, se precizează în ghidul Societății Române de Nutriție, potrivit Csid.ro.
Astfel, pentru a reduce riscul de apariţie a unor boli cronice, precum hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral, cardiopatia ischemică, diabetul zaharat tip 2, cancerul de colon şi osteoporoza, este recomandat ca adulţii să facă cel puţin 30 de minute de activitate fizică moderată, în fiecare zi.
Piramida alimentară cuprinde următoarele grupe:
1. Pâine, cereale, orez și paste (6-11 porții pe zi);
2. Legume și vegetale (3-5 porții pe zi);
3. Fructe (2-4 porții pe zi);
4. Lapte și derivate (2-3 porții pe zi);
5. Carne, pește, ouă (2-3 porții pe zi).
Variația dintre minim și maxim în ceea ce privește numărul de porții depinde de nevoile energetice și preferințele alimentare personale. Fiecare persoană trebuie să consume numărul minim de porții pentru fiecare grupă de alimente. Astfel, există un aport adecvat de macro- și micronutrienți.
Vârful piramidei, având cel mai mic volum, este reprezentat de grăsimi și de produse zaharoase. Această porțiune nu are atașate recomandări în ceea ce privește numărul de porții, ci doar mențiunea de a fi consumate rar și în cantități mici.
Se recomandă reducerea consumului de grăsimi, în particular a celor saturate; de asemenea, este suficientă o cantitate moderată de sare și produse zaharoase, iar alcoolul, dacă este consumat, trebuie să se rezume la cantități mici.
Citeşte şi: Alimente care topesc celulita. Ce poţi mânca să scapi de aspectul de „coajă de portocală”
Există diferenţe în ceea ce priveşte alegerea diverselor alimente, aceasta variind în funcţie de cultură, obiceiuri familiale, religie, costul şi disponibilitatea alimentelor, alergii şi intoleranţe alimentare.
De exemplu, în cazul în care una din categoriile de alimente nu poate fi consumată (de exemplu, când nu se pot consuma lapte şi derivatele sale în cazul intoleranţei la lactoză sau din diverse alte motive), este necesar ca nutrienţii furnizaţi de respectiva grupă să fie aduşi din alte produse (de exemplu, calciu furnizat de cereale îmbogăţite cu calciu, sucuri de fructe îmbogăţite cu calciu, lapte şi derivate delactozate).
Carnea şi peştele reprezintă surse majore de fier, zinc şi vitamine din grupul B în majoritatea dietelor. Dacă sunt evitate alimentele de origine animală sau în cazul în care cantităţile consumate nu sunt cele adecvate, acestea trebuie furnizate de alte alimente (de exemplu, cerealele îmbogăţite cu fier, sardinele, spanacul, fasolea uscată, lintea, mazărea sunt surse importante de fier).