Pîslaru: Există resurse pentru plata indemnizaţiilor mamelor. Parlamentul să decidă dacă e nevoie să mai modifice legea

„Resurse bugetare pentru a plati aceste indemnizatii pana la sfaristul anului exista. Alocarea a fost facuta maximal, deci nu este o problema legata de plata acestor indemnizatii„, a declarat ministrul Muncii pentru România TV.

Dragoş Pîslaru a precizat că a scos în dezbatere publică faptul că se înregistrează un dezechilibru în distribuirea echitabilă a resurselor bugetare alocate pentru plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului, pentru a atrage atenţia asupra modului în care s-au distribuit aceste sume.

„Nu este vorba de a critica ca cei care au venituri mari si contribuie la bugetul tarii nu ar trebui sa aiba si beneficii. Dar in cazul indemnizatiei pentru mame, aceasta este noncontributiva si se poate aplica pe baza venturilor din anul precedent, inclusiv pentru PFA-uri care nu au contributii cum are un angajat cu contract de munca. Tot ce am vrut sa scot in evidenta a fost sa arat care este distributia, sa scot in evidenta faptul ca poate trebuie sa avem o dezbatere publica si scopul a fost deja atins. Am rugamintea ca pe langa dezbaterea publica sa existe o dezbatere in Parlament. Parlamentul este forul care a initiat aceasta lege, Parlamentul este cel care va decide daca este nevoie sa mai faca sa nu vreo modificare.

Alte articole

Se cere scurtarea concediului de creștere al copilului. Femeile din România care nasc s-ar putea întoarce mai devreme la muncă

Concediu pentru creșterea copilului 2023. Se schimbă durata. Câte zile libere vor putea avea părinții

As sugera ca ar trebui sa ne uitam si in legislatiile altor tari si sa vedem cum au facut si altii aceasta masura. Este adevarat ca in Romania eram pe o panta abrupta de descrestere a natalitatii si era clar ca aveam nevoie de o lege pro natalitate. Mi se pare ca este nevoie de stimularea natalitatii, inclusiv de a avea niste alocatii la nivel superior fata de trecut, dar de aici si pana a avea mesaje de panica cum ca nu mai platim indemnizatiile, este un drum lung„, a mai spus Dragoş Pîslaru.

Reprezentanţii Ministerului Muncii au atras atenţia că „după numai o lună de aplicare a măsurii adoptate în prima parte a anului de către Parlament, se înregistrează deja un dezechilibru în distribuirea echitabilă a resurselor bugetare alocate pentru plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului, iar această situaţie trebuie dezbătută public în următoarea perioadă”.

Potrivit informaţiilor primite de la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, obţinute în urma unui studiu realizat la solicitarea ministrului Muncii, un procent de numai 0,17% din totalul celor 142.990 beneficiari ai indemnizaţiei pentru creşterea copilului, adică 242 persoane, consumă o treime din bugetul alocat, existând chiar cuantumuri care ajung la echivalentul în lei a 35.000 euro.

Ministerul Muncii a avertizat că impactul bugetar pentru plata drepturilor aferente lunii iulie a fost de 70 milioane lei, cu 20 milioane lei mai mult faţă de estimarea iniţială.

Topul indemnizaţiilor pentru creşterea şi îngrijirea copilului este condus de un părinte din Sibiu, cu venituri lunare de 187.158 lei şi o indemnizaţie de 159.084 lei, venit realizat ca membru asociat sau persoană autorizată să desfăşoare o activitate independentă. Locul secund este ocupat de o mamă din Bucureşti, cu venit de 110.786 lei şi indemnizaţie de 94.168 lei, din acelaşi tip de activitate, iar pe locul trei este un părinte din Constanţa, cu venituri de 87.874 lei şi indemnizaţie lunară de 74.693 lei.