Planul binomului Putin-Şor pentru alegerile locale din Moldova. Manevra prin care Şor a păcălit autorităţile moldovene

Șor are un plan bine pus la punct de preluarea puterii. Reprofilat de la schemele financiare la cele politice, fostul deputat Ilan Şor, ajuns elementul-cheie al ambiţiei lui Vladimir Puțin de a controla din nou Republica Moldova.

Șor a implementat un plan, înainte de alegerile locale, pentru a distrage atenţia autorităţilor de la o formaţiune politică pro-rusă. Aceasta a rămas principala miză a liderului de la Kremlin, scrie Evz. PAS, partidul Maiei Sandu, trebuie eliminat.

Astfel, Ilan Şor a promovat două partide „de umplutură”. Pentru a distrage atenţia autorităţilor de la un al treilea partid, adevărata miză a tandemului Putin-Şor.

Este vorba de partidul „Renaştere”, o formaţiune politică scoasă de la naftalină. Care în doar 6 luni a reuşit să se afirme pe scena politică dintre Prut şi Nistru şi să câştige o parte din voturi. În special în raioinul Orhei, care până nu demult era condus de Partidul Şor.

Alte articole

Partidul Maiei Sandu a pierdut primăriile tuturor celor 11 municipii la alegerile locale din Republica Moldova

Alegeri locale Moldova 2023. Ion Ceban câștigă un nou mandat de primar al Chișinăului. Cum arată componența Consiliului Municipal

Formaţiunea care a preluat mandatele locale de la Partidul Şor

Rezultatul alegerilor locale din noiembrie a fost unul foarte bun pentru Partidul „Renaştere”. Mai ales dacă luăm în calcul că, pănă nu demult, ştiau despre el doar o mână de oameni şi nu s-a remarcat prin nimic.

Partidul „Renaştere” a câştigat de 27 de mandate de primar, 305 de consilier de nivelul II, şi 35 de mandate de consilier de nivelul I.

Precizăm că majoritatea mandatelor Partidul „Renaştere” sunt în raionul Orhei. Funcţiile care erau deţinute, până în noiembrie 2023, de membri sau adepţi ai Partidului Şor. O bună parte dintre funcţionari locali din Orhei şi-au păstrat funcţiile, doar au trecut de la Partidul Şor la Partidul „Renaştere”.

Ilan Şor, pregătit ca partidul să-i fie scos în afara legii

La 10 mai 2023, Curtea Constituţională a început examinarea sesizării Guvernului privind scoaterea Partidului Şor în afara legii. Înzestrat cu talentul de a țese scheme care să funcţioneze în timp, Ilan Şor şi-a dat seama că formaţiunea sa va fi scoasă în afara legii.

Deşi exista o mică şansă că magistrata Curții Constituționale Domnica Manole, care era supărată la acea vreme că nu i-a fost prelungit mandatul de preşedinte al instanţei să voteze cu Serghei Ţurcan şi Vladimir Ţurcan, judecătorii care de fiecare dată au votat împotriva sesizărilor guvernării PAS şi le-au susţinut pe cele ale opoziţiei pro-ruse.

Totuşi, această şansă era prea mică, luând în considerare relaţiile bune în care se află Domnica Manole cu unii diplomaţi occidentali acreditaţi la Chişinău.

Cele două provocări pentru Ilan Șor

Aflat în locuința-palat din Israel, fostul deputat, condamnat la 15 ani de închisoare, în dosarul fraudei bancare, se pregătea să înfrunte două mari provocări.

Câştigarea alegerilor pentru conducerea Găgăuziei şi menținerea controlului în localităţile controlate de el şi după alegerile locale din toamna 2023.

Şi, dacă problema din Găgăuzia, unde spiritul pro-rus persistă aproape în fiecare locuitor, era uşor de rezolvat, mai ales că partidul său încă funcționa legal, problema cu alegerile locale era una care îi dădea bătăi de cap lui Ilan Şor.

Lipsa unui rezultat la alegerile locale pentru un partid pro-rus, care să păstreze vii ambițiile Federației Ruse în Republica Moldova, l-ar fi supărat pe ţarul de la Kremlin. Iar aceasta înseamnă blocarea fluxurilor financiare pentru Şor, rămas fără afacerile din Republica Moldova şi cu conturi blocate la nivel internaţional.

Calul Troian al lui Şor

În octombrie 2022, Partidul Şor, Partidul „Acasă Construim Europa” al fugarului aflat la Londra, Gheorghe Cavcaliuc, Partidului Comuniştilor, condus de Vladimir Voronin, şi Partidul „Renaşterea-Vozrojdenie”, au format aşa-zisul Comitet al Salvării Naţionale.

Noua alianţă politică a fost formată la inițiativa lui Ilan Şor.  Toate aceste partide au făcut front comun împotriva guvernării pro-occidentale.

Fostul preşedinte Igor Dodon, aflat în acea perioadă în arest la domiciliu, a refuzat să se alăture protestelor anti-guvernamentale, ajungând în dizgrația lui Vladimir Putin, care deja îşi îndreptase fluxurile financiare destinate destabilizării situaţiei în Moldova către Ilan Şor.

Trădarea lui Dodon

Într-o convorbire telefonică dintre Igor Dodon şi cumnatul său Petru Merineanu, care se afla în arest preventiv în Penitenciarul nr.13, interceptată de procurorii anticorupţie în septembrie 2022, fostul şef al statului îl consola pe fratele soţiei sale că în curând va fi eliberat.

De unde îi venea speranța asta? Spunea că a avut o înţelegere cu factori de decizie că  nu se va alătura protestelor lui Şor, cu condiția ca el şi Merineanu să scape din arest.

Nici Ilan Șor nu stătea cu mâinile în sân. În luna mai 2023, patru deputaţi din Partidul lui Dodon, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovshi, Vasile Bolea și Alexandr Suhodolski, care au părăsit formaţiunea ce le-a asigurat pe parcursul mai multor ani mandatele de deputat, au anunţat că aderă la Partidul „Renaştere”.

Anunţul a fost făcut la două zile după ce Bolea şi Suhodolski au fost în Israel, unde s-au întâlnit cu fugarul Ilan Şor. Vasile Bolea a declarat într-o conferinţă de presă că ruperea de la partid ar fi fost provocată de vizita în Israel, dar şi de evenimentele din ultima perioadă din autonomia găgăuză.

Drumul de la Dodon la Șor

„Ați văzut evenimentele care s-au produs săptămâna trecută, acele reacții care au venit din partea colegilor din PSRM, ca urmare a vizitei în Israel. La revenirea în aeroport am vorbit despre scopul vizitei. Am fost surprins de faptul că atât de ușor, fără măcar de a solicita unele explicații, colegii socialiști au hotărât să mă excludă pe mine și pe Suhodolski din echipa partinică, din fracțiunea parlamentară.

Evident că aceste lucruri sunt deja un fapt împlinit. Sunt convins că vom reuși, ca în Găgăuzia, să renaștem această idee de stânga, să nu deviem de la ce ne-am ghidat în ultimii 10-15 ani de zile și să ajungem la scopurile propuse altfel. Ceea ce s-a făcut în Găgăuzia, scorul a arătat un singur lucru. Că putem și știm cum. Sunt convins că în această echipă vom reuși în scurt timp să luăm noi culmi”, a spus atunci Bolea.

Vasile Bolea la un miting pentru susţinerea lui Igor Dodon, la Curtea de Apel Chişinău, în vara anului 2022

Precizăm că, pe parcursul ultimilor ani, cei doi, Bolea şi Nesterovschi s-au afirmat ca aliaţi fideli ai liderului PSRM. Iar până nu demult aceştia organizau proteste în faţa instanţelor de judecată pentru a-l susţine pe fostul şef al statului, inculpat în trei dosare penale.

Partidul „Renaştere”, o combinație de foști socialiști și comuniști

Ulterior, mai mulţi aleşi locali din diferite raioane au anunţat că părăsesc PSRM şi aderă la Partidul „Renaştere”.

Partidul Renaștere-Возрождение (abreviat PR) este un partid de stânga din Republica Moldova, fondat în 2012 de foştii deputaţi comunişti Vadim Mişin, Oleg Babenco, Tatiana Botnariuc, care au părăsit Partidul Comuniştilor, şi ex-premierul Vasile Tarlev. După decesul lui Vadim Mişin, preşedenţia formaţiunii a fost preluată de către fiul său, Serghei Mişin.

Noua structură urma să întrunească şapte persoane care au făcut anterior parte din PCRM:  Igor Dodon, Vadim Mişin, Zinaida Greceanîi, Ion Ceban, Veronica Abramciuc, Tatiana Botnariuc şi Oleg Babenco.

Totuşi, pe 26 octombrie 2012, Parlamentul a adoptat un proiect de lege, propus de liberalul Valeriu Munteanu, potrivit căruia fracţiunile parlamentare se constituie doar în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului, ceea ce a suspendat intenţiile deputaţilor neafiliaţi.

Precizăm că Serghei Mişin, deşi este lider al formaţiunii, rămâne în umbra lui Vasile Bolea şi Alexandr Nesterovschi.

Sateliţii cu care Ilan Şor a distras atenţia autorităţilor

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de fugarul Ilan Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „Șansă”. În mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri.

După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „Șansă” a devenit jurnalistul Alexei Lungu. Ulterior, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor şi se lansează în campania electorală.

La 3 noiembrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis anularea înregistrării la alegerile locale generale a tuturor candidaților partidului „Șansă”. S-a întâmplat cu doar două zile înaintea scrutinului local.

Decizia a fost luată în contextul raportului prezentat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) privind atacurile asupra Republicii Moldova și implicarea Federației Ruse în alegerile din Republica Moldova.

Scut pentru Partidul „Renaştere”

Astfel Partidul „Şansă” a servit drept scut pentru Partidul „Renaştere”, fiind distrasă atenţia autorităţilor de la formaţiunea politică pe care a mizat cu adevărat liderul de la Kremlin şi vasalul său din Israel.

Scopul formaţiunii „Şansă” a fost şi distragerea atenţiei de la fluxurile financiare care veneau spre partidul „Renaştere”. Totuşi, la un moment, autorităţile şi-au dat seama de rolul Partidului „Renaştere” în schemele Kremlinului.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii din cadrul Oficiului Nord al Procuraturii Anticorupție au reținut în flagrant, în după-amiaza zilei de 2 august, un consilier raional al Consiliului raional Ocnița.

Reținerea a avut loc în cadrul unei cauze de corupție și spălare de bani, în care sunt vizați membrii Partidului „Renaștere”.

Cum a scăpat de scoaterea în afara legii Partidul „Renaștere”

În cadrul investigațiilor, deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au fost lipsiți de imunitate parlamentară. Iar pe 21 septembrie 2023, aceștia a fost acuzați că ar fi acceptat finanțări ilegale în favoarea Partidului „Renaștere” din partea grupului criminal Șor, spălare de bani și corupere pasivă.

Dodon şi Nesterovschi la Bălţi, în toamna anului 2021. Nesterovschi era atunci candidatul PSRM pentru funcţia de primar. Sursa foto: PSRM
Ulterior, Poliția Republicii Moldova a declarat că au avut loc 65 de percheziții în mai multe localități din țară. Se menționa că perchezițiile s-au desfășurat în cadrul unui dosar de finanțare ilegală a unui partid politic. dar și a unor reprezentanți independenți ghidați de același stuff, în cadrul alegerilor locale.

Poliția a menționat că aproape la toți cei percheziționați au fost găsite carduri bancare PYYPL, telefoane și tablete în care a fost instalată aplicația mobilă pentru gestionarea tranzacțiilor.

Chiar dacă existau premise, guvernarea de la Chişinău nu a riscat să mai scoată din cursa electorală încă un partid.

Banii lui Putin au ajuns la destinaţie

Potrivit rapoartelor financiare prezentate la CEC, Partidul „Renaştere” a adunat în perioada electorală  2.471.200 de lei (circa 130.000 de euro). Majoritatea banilor ar proveni din donaţiile simpatizanţilor.

În raport se arată că majoritatea donatorilor fac sunt persoane cu venituri mici sau fără venituri: pensionari, şomeri sau studenţi. Aceştia ar fi donat sume cuprinse între 2.000 şi 11.000 de lei (între 100 și 500 de euro). Asta în condițiile în care salariul mediu e de circa 640 de euro (12.175 de lei). Iar majoritatea pensionarilor din Republica Moldova primesc în medie 2.000 de lei pe lună.

Partidul „Şansă” a raportat la CEC venituri de 3.628.413 de lei (190.000 de euro), în perioada electorală. Şi în acest caz, pe lista donatorilor majoritatea sunt studenţi, pensionari sau şomeri. Ciudat, nu-i așa? Pare că s-au „grăbit” să-şi dea ultimele economii pentru partidul lui Ilan Şor, toți oamenii.  Mai ales femei de serviciu şi vânzătoare, al căror salariu lunar abia acoperă 3 săptămâni de existenţă.

Rusia, ţară „donatoare” pentru Republica Moldova

Federația Rusă este țara de unde au ajuns în Republica Moldova banii pentru finanțarea partidului Șor. Dezvăluirea a fost făcută de procurorul general interimar, Ion Munteanu, în plenul Parlamentului.

Munteanu mai spune că formațiunea folosea în acest scop curierii. Cărora le achita 50 de euro la fiecare 8.000 de euro transportați. Aceştia erau selectați din rândul angajaților firmelor afiliate lui Ilan Șor.

Cel mai des, erau folosite punctele de trecere Palanca, Leușeni și Aeroportul Internațional Chișinău, a mai declarat Munteanu.

Criptomonedele, alt canal de finanțare din Rusia

Pe de altă parte, deputata Marina Tauber, care a rămas fără imunitate parlamentară la solicitarea procurorului general interimar. Fiind acuzată de distribuirea ilegală a peste 9 milioane de lei în campania electorală de la Bălți.

Ea se declară nevinovată și califică acțiunea drept „uzurpare  a puterii în stat”. În realitate, banii au fost folosiţi la greu pentru coruperea alegătorilor. Oamenii legii au documentat mai multe astfel de cazuri, în special în autonomia găgăuză.

Autorităţile nu au luat în calcul o altă cale prin care ajung în Republica Moldova banii lui Putin. În septembrie, mai mulţi jurnalişti de investigaţie şi activişti civici au primit prin poşta electronică un mesaj.

Ce conținea apelul de a-şi uni forţele pentru a o da jos pe Maia Sandu. Iar pentru remunerare li s-a promis să le fie deschise portofele pentru criptovalută.

Citeşte şi: Lavrov, declarații halucinante despre Moldova! Ce intenții are ministrul rus pentru vecinii României: ”E destinată să cadă următoarea”