Planul de guvernare PNL: promisiuni reciclate în Sănătate și noi cheltuieli pe spatele românilor

PNL și-a lansat sâmbătă programul de guvernare 2025-2028, plin de noi promisiuni axate pe îmbunătățirea Sănătății. Liberalii promit construirea și/sau modernizarea a 50 de spitale, o promisiune cunoscută și din 2016, și din 2020, dar neîndeplinită vreodată de un guvern PNL. Iar introducerea asigurărilor facultative par să favorizeze doar companiile de profil și nu ar îmbunătăți nivelul de sănătate pentru românii cu venituri mici și mijlocii.

Investiții demarate de actualul guvern, incluse în „realizările viitoare” liberale

Pentru cele 50 de spitale propuse românilor, liberalii promit investiții ce depășesc 24 mld. lei. Banii ar viza construirea de noi unități și modernizarea celor existente pentru a îmbunătăți infrastructura spitalicească la nivel național.

Dintre cele 50 însă, 14 sunt investiții majore demarate de actualul guvern, în acest moment fiind 119 spitale care derulează investiții în infrastructură. În total, actuala administrație investește 2,7 mld. euro, după ce a atras, conform secretarului de stat Alexandru Rogobete, 2,1 mld euro din PNRR și a semnat peste 3200 de contracte.

„Banii din PNRR sunt ultimul tren pentru schimbarea înfăţişării sistemului medical românesc. Dacă nu utilizăm corect, transparent şi în beneficiul pacienţilor aceşti bani (sume istorice pentru România) pentru a dezvolta spitalele, pentru a creşte siguranţa pacienţilor şi a actului medical, nu mai avem nicio şansă”, spunea recent Alexandru Rogobete.

Alte articole

Victor Ponta îl acuză pe Nicuşor Dan că îi trădează pe bucureşteni: „Nu ai vrea să faci ce ai zis că faci în Bucureşti? Dacă plec acum şi vreau să ajung în Militari, ajung diseară”

Marcel Ciolacu dezvăluie problemele grave din interiorul coaliţiei: „PNL a vrut să candidăm separat şi să ne înjurăm la televizor”

Promisiuni reci și deja cunoscute

PNL promite „să finalizeze modernizarea a 50 de spitale mari prin intermediul finanțării din PNRR și Programul Operațional Sănătate (POS).” O frază familiară, fiindcă nu e prima dată când PNL promite spitale și reforme profunde în sănătate, fără rezultate. Acest plan grandios vine după numeroasele eșecuri din perioada pandemiei, când PNL, alături de partenerii USR, și achizițiile inutile de vaccinuri și lipsa unei strategii coerente de sănătate publică, au afectat profund sistemul sanitar și au adăugat miliarde de euro. În timp ce ne asigură că noile propuneri sunt sustenabile, liberalii omit să menționeze că, în trecut, promisiunile lor s-au transformat în tunuri financiare care au destabilizat sectorul medical.

Promisiunile PNL, pierderi de 1 miliard de euro pentru români

În pandemie, sub coordonarea premierului Cîțu și a miniștrilor USR, au fost cheltuite sume uriașe pe achiziționarea unor doze de vaccinuri care depășeau cu mult numărul real al populației României, motivate atunci că ar urmări modelul altor state europene. Gaura din bugetul pentru sănătate a fost de peste 1 mld. euro, costuri suportate de români. În plus, folosirea defectuoasă a bugetului pentru sănătate a lăsat spitalele fără resurse pentru nevoile reale.

Noi cheltuieli pe spatele românilor și obligarea lor la asigurări facultative, la privat

PNL propune introducerea asigurărilor facultative pentru a echilibra finanțarea sistemului de sănătate, inspirându-se din modele olandeze și franceze. Teoretic, astfel de asigurări oferă servicii suplimentare și reduc presiunea pe bugetul public. Totuși, în contextul românesc, această măsură ar avea efect invers. Experiențele din trecut, cu promisiuni de a replica modele din alte state europene, au fost, de fapt, folosite pentru a da tunuri financiare în pandemie și a încheia contracte menite a sifona fonduri de la stat, ce au ținut prima pagină a ziarelor  – pun cel puțin sub semnul întrebării viabilitatea acestor planuri.

Introducerea unor asigurări complementare pentru ca românii să poată beneficia de servicii medicale riscă să devină o măsură favorabilă doar pentru cei care își permit să plătească suplimentar și pentru firmele private. În același timp, românii, și mai ales cei cu venituri mici și medii (plătitori deja de taxe și impozite pentru sănătate și asigurări sociale) din sistemul public ar rămâne și cu servicii insuficiente și ar trebui să scoată din buzunar bani în plus. România are nevoie de reforme structurale reale în sănătate, nu doar de idei preluate superficial din alte țări.