Unul dintre capetele de acuzare care îi sunt aduse lui Călin Georgescu este instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale, într-o formă tentată. Conform Parchetului, la data de 4 decembrie 2024, cu două zile înainte de invalidarea rezultatului primului tur al alegerilor, Horațiu Potra, aflat la acel moment în Congo, a fost contactat de Andrei Avram, lider al grupării ‘Ciurarii’, cunoscută pentru activități de trafic de persoane și proxenetism. Acesta i-ar fi transmis lui Potra că un apropiat al lui Georgescu dorește să discute cu el.
În urma acestei comunicări, Potra ar fi acceptat să se întâlnească cu Georgescu, plecând spre România cu o escală în Dubai. Ajuns în București, el s-a cazat la un hotel unde fuseseră rezervate mai multe camere.
Tot în aceeași zi, Călin Georgescu l-a apelat telefonic pe Eugen Sechila, căruia i-ar fi menționat existența unui plan pe care îl va detalia la o întâlnire ulterioară, făcând referire la faptul că „îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia” și că „după aceea îi setez eu”.
Pe 5 decembrie, Romeo Mihai Anechitei, membru al dispozitivului de protecție al lui Georgescu, ar fi transmis unor cadre MAI un mesaj cu caracter alarmist, potrivit căruia persoane din lumea interlopă ar fi primit arme de foc, în schimbul garanției că vor fi exonerați de răspundere penală.
„Prin prisma faptului că demersul survenea diseminării pe rețelele de socializare a altor mesaje alarmiste, care făceau referire la faptul că autoritățile ar urmări uciderea unor participanți la proteste, pentru a justifica decretarea stării de urgență, apreciem că mesajul lui Romeo Mihai Anechitei inocula faptul că interlopii ar fi fost înarmați de autorități, urmărind astfel decredibilizarea instituțiilor statului român și crearea unui sentiment de teamă în rândul populației”, afirmă procurorii.
În dimineața zilei de 7 decembrie 2024, la ferma din Ciolpani a avut loc o întâlnire deosebit de importantă, în condiții de strictă confidențialitate. La aceasta au participat Călin Georgescu, Horațiu Potra, Eugen Ionuț Sechila, Alexandru Ștefan Vornicu (șoferul lui Georgescu) și Marin Burcea, bodyguardul acestuia.
De asemenea, pe 6 decembrie 2024, a avut loc un schimb de mesaje pe grupul RALF de pe whatsapp:
Pilu: Asta zice să votăm Lasconi. Are volanul invers şi asta.
U.A: Acuma trebuie făcut ceva, mers peste ei şi dat foc.
I.A: Nu se poate aşa ceva. Frica din ei, frate, că îi bagă ăsta în puşcărie dacă iasă el. Ce facem şefu dacă e aşa? Ieşim?
Horaţiu Potra: Aşteptăm să vedem ce declară CG.
***
Pe 7 decembrie (ora 12:13)
Horaţiu Potra RO: Salut. Câţi sunteţi acasă?
Alex Potra: Eu Leo Pilu Iuli Dey
RSA: Venim şi noi, cei plecaţi dacă e nevoie
Horaţiu Potra: Care vreţi să veniţi mâine la Bucureşti?
Alex Potra: Eu vin.
„Probele administrate dovedesc că Georgescu a acționat ca un lider strategic al întâlnirii, fiind cel care a inițiat contactul și a reunit participanții într-un cadru controlat. Telefonul primit în dimineața zilei de 07.12.2024 de proprietarul fermei și sosirea treptată a participanților sugerează o organizare atentă, menită să evite suspiciuni și să asigure un mediu izolat, ferit de ochii publicului. La ferma din Ciolpani, participanții menționați anterior au avut o discuție în condiții de confidențialitate, lucru confirmat de probele de la dosar, participanții fiind foarte preocupați de anularea alegerilor prezidențiale. Discuțiile au fost conduse de Călin Georgescu, el fiind și cel care i-a chemat în acea locație pe Horațiu Potra, Ionuț Sechila și celelalte persoane din anturajul acestora. De altfel, dacă Georgescu era un obișnuit al locului, ceilalți se deplasau pentru prima oară în respectiva locație. Prin atitudinea sa dominantă, el a stabilit regulile interacțiunii, a impus tăcerea în fața personalului fermei și a dictat desfășurarea evenimentului, demonstrând o autoritate incontestabilă asupra celorlalți participanți”, se mai arată în documentele Parchetului.
Anchetatorii subliniază că modul în care a fost organizată această întâlnire și acțiunile ulterioare indică existența unui plan clar definit, care a început să fie pus în aplicare imediat după reuniune.
„Secvența logică a acțiunilor și corelarea acestora cu discuțiile purtate au vizat stabilirea unor direcții obiective precise. Rapiditatea și coerența cu care s-au desfășurat evenimentele ulterioare demonstrează că participanții au urmărit punerea în aplicare a unor decizii strategice, planificate minuțios. Prin organizarea ei într-un cadru privat, cu participanți atent selectați și un grad ridicat de secretomanie, Călin Georgescu a demonstrat o strategie calculată pentru a influența deciziile și a coordona acțiunile celor prezenți. Ulterior, acțiunile lui Horațiu Potra și declarațiile publice ale lui Călin Georgescu sugerează că această întâlnire a fost o etapă pregătitoare pentru evenimente destabilizatoare menite să creeze haos și nesiguranță, afectând astfel procesul democratic”, susțin procurorii.
În urma întâlnirii de la Ciolpani, Georgescu l-a contactat telefonic pe Dan Ciprian Grăjdeanu, lider al organizației radical-naționaliste ‘Frăția Ortodoxă’ și apropiat al lui Eugen Sechila, spunându-i că, în ziua următoare, va transmite susținătorilor săi un îndemn concret, încheind conversația cu expresia „Viața sau Țara”.
Pe 8 decembrie 2024, Potra și oamenii săi s-au deplasat spre București pentru a organiza acțiuni de destabilizare, însă au fost interceptați și reținuți de polițiști.
În cele din urmă, judecătorii au decis punerea în libertate a lui Potra, apreciind că acesta nu prezintă un pericol public.