Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă actualizat a fost adoptat de Guvern şi urmează negocierea cu Comisia Europeană

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propus de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a fost adoptat miercuri de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează acest minister pentru a desfăşura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

„Avem un document închegat pe care vom continua discuţiile cu Comisia Europeană pentru a avea, la finalul negocierilor, cea mai bună formulă reforme – investiţii – finanţări pentru România”, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, remis Agerpres, odată cu aprobarea acestui mandat oficial, pentru a discuta în mod direct şi concentrat detaliile din document, ministrul Cristian Ghinea va face săptămâna viitoare o vizită de lucru la Bruxelles.

Propunerea de PNRR a României vizează reforme care să producă schimbări structurale, precum: reforma sistemului de pensii, reforme fiscale, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune.

Alte articole

Uniunea Europeană a adoptat miercuri primele măsuri de ripostă la tarifele vamale introduse de Donald Trump

Comisia Europeană suspendă parţial plăţile către România în cadrul PNRR, din cauza pensiilor speciale

Mecanismul structurează intervenţiile pe cei şase piloni ai Mecanismului de Redresare şi rezilienţă al UE, astfel: Tranziţia verde; Transformarea digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost adoptat în a doua lectură, cu modificări

Executivul a discutat, în şedinţa de miercuri, în a doua lectură, modificarea şi completarea OUG nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă (PNRR) necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

„În ceea ce priveşte termenul ‘relansare’ se impune înlocuirea cu ‘redresare’ în denumirea Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă, în vederea corelării cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. De asemenea, structura planului se impune a fi modificată prin instituirea a şase piloni de investiţii, în vederea corelării cu acelaşi regulament, cu abrogarea pe cale de consecinţă a reglementărilor ce privesc proiecte şi domenii de intervenţie. Având în vedere urgenţa în definitivarea şi asumarea la nivel naţional a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi ţinând cont de perioada de timp foarte scurtă până la termenul asumat, se impune mandatarea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru a desfăşura procedurile de negociere cu Comisia Europeană, în vederea aprobării PNRR”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Totodată, se spune în acelaşi document, având în vedere că perioada de implementare a PNRR este relativ scurtă, pentru proiectele de investiţii este necesară „flexibilizarea mecanismului de avizare de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a proiectelor propuse de beneficiari, prin eliminarea termenului de 10 zile, precum şi prin introducerea în acest mecanism a ministerelor coordonatoare pentru reforme”.

PNRR a fost discutat în primă lectură pe data de 19 martie.

Citeşte şi: FMI – Economia României va creşte cu 6% în acest an, peste estimările iniţiale. Reacţia premierului Cîţu