Planul Național de Redresare și Reziliență: cele 6 priorități ale României DOCUMENT

Planul Național de Redresare și Reziliență. Mecanismul structurează intervențiile pe șase piloni („cei șase piloni”) astfel :

1. Tranziția verde;

2. Transformarea digitală;

3. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice;

Alte articole

Ghinea blochează România! Aprobarea tranşei a treia din PNRR, în pixul fostei sale şefe de cabinet

Dovada batjocurii din PNRR, scris Ghinea: Zeci de milioane de euro pentru a studia ce s-a întâmplat cu filosofia în Europa de Est în perioada socialistă

4. Coeziune socială și teritorială;

5. Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză;

6. Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele.

Planul Național de Redresare și Reziliență:

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, va avea întâlniri în perioada 12-16 aprilie cu mai mulţi comisari europeni pentru a discuta despre primul draft al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), transmis Comisiei Europene la sfârşitul săptămânii trecute, a anunţat luni ministerul.

Potrivit ministerului, toate componentele detaliate ale PNRR au fost transmise într-un prim draft Comisiei Europene. Ministrul Cristian Ghinea va discuta aplicat la Bruxelles în perioada 12-16 aprilie. Chiar pe data de 12 aprilie, ministrul MIPE va avea întâlniri la Bruxelles cu comisarii Margrethe Vestager, Adina Vălean şi Elisa Ferreira.

“Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a terminat de trimis Comisiei Europene, în acest week-end, toate componentele extinse din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele se află la a doua sau a treia iteraţie, care includ feedback-ul Comisiei la versiunile trimise anterior”, se arată în comunicatul ministerului.

Potrivit MIPE, toate ţările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcţiile generale sau rezumate ale componentelor. Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse  – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentaţie, detaliere a investiţiilor, jaloane de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate şi clasificarea investiţiilor în funcţie de gradul de contribuţie la tranziţia verde şi tranziţia digitală.

Componentele PNRR sunt dezvoltate de către ministerele de linie, cu asistenţa MIPE. Lucrul informal cu Comisia la dezvoltare a componentelor a început şi se desfăşoară în următorul proces.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă actualizat a fost adoptat de Guvern şi urmează negocierea cu Comisia Europeană
MIPE primeşte de la ministerul de linie componenta draft, utilizând şablonul Comisiei şi face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate. După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puţin 48 de ore înainte de prezentare. Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferinţă cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marţi şi joi) pentru prezentarea componentei şi pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanţă. După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată şi sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei. Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o şedinţă tehnică la nivel de experţi unde se discută la un nivel detaliat reformele şi investiţiile propuse. În a treia iteraţie, ţinând cont şi de negocierile dintre Comisie şi MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

În acest weekend, echipa MIPE a trimis primul draft şi pentru ultimele 3 componente extinse, încheind astfel prima etapă de lucru. La componentele mai avansate (transporturi, educaţie) am trimis versiuni avansate, care includ deja îmbunătăţiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

Premierul Cîţu: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă intră de astăzi în dezbatere publică
„Mulţumesc întregii echipe din MIPE şi echipei extinse din ministerele de linie pentru implicare, e un volum imens de muncă, peste 1.000 de pagini, cu multe argumente şi detalii tehnice. În tot acest timp, în care am lucrat intern, iar dialogul cu Comisia Europeană a fost unul extins. Am spus la dezbaterea parlamentară încă de acum 2 luni că după etapa de exprimare a dorinţelor urmează un duş rece: acum trebuie să avem costuri clare, evaluări de mediu detaliate, ţinte şi jaloane amănunţite. Nu e un exerciţiu uşor. Mai avem trei săptămâni de muncă intensă”, a declarat Cristian Ghinea.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propus de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a fost adoptat miercuri de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează acest minister pentru a desfăşura negocierile pe document cu Comisia Europeană, se arată într-un comunicat de presă transmis de MIPE.

„Propunerea de PNRR a României vizează reforme care să producă schimbări structurale, precum: reforma sistemului de pensii, reforme fiscale, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune”, scria în comunicat.

Potrivit draftului PNRR, la acest moment Guvernul României propune o alocare de 41,5 miliarde euro, reprezentând 142% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforme fiscale, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune.