Planurile-cadru pentru clasele V-VIII aduc schimbări în învăţământ

„Actualele planuri cadru nu s-au mai schimbat de ceva ani și între timp au tot fost discuții despre ce dorim de la un absolvent de clasa a VIII-a, practic care ar fi un profil, ce competențe ar trebui să dețină cel care a terminat acest nivel de educație. Practic (n.r. proiectul) aduce nou în primul rând această orientare a planurilor-cadru nu pe numărul de ore și discipline, ci pur și simplu care ar fi competențele pe care le dorim și prin ce discipline am putea să ajungem la acele competențe. Este o decizie care se ia la nivel general dacă ne dorim ca elevii, la sfârșitul clasei a VIII-a, să aibă un profil mai pronunțat pe zona de științe, pe zona de științe socio-umane, spre istorie, geografie sau dacă ne dorim să aibă o dezvoltare mai degrabă câte puțin din toate, astfel încât la liceu să poată să le continue cu specializarea lor”, a explicat Fartușnic, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, planul-cadru stabilește ce discipline trebuie studiate, ce număr de ore. „Pe baza lor se poate începe lucrul la programele școlare care spun ce competențe pot fi urmărite la fiecare disciplină în parte”, a spus el.

Acesta a arătat că de una dintre variantele de plan-cadru primii ar putea să beneficieze copiii care în prezent sunt clasa a III-a.

Fartușnic a precizat că s-a încercat în elaborarea celor trei variante să se mențină un echilibru din punctul de vedere al gradului de încărcare a copilului.

Alte articole

Ministrul Educației, Daniel David, trage un semnal de alarmă cu privire la sistemul educațional: „Haideţi să regândim istoria, geografia, să readucem gramatica la liceu fiindcă copiii noştri nu mai vorbesc corect limba română”

Copiii care împlinesc 6 ani până la 31 august 2025, inclusiv, trebuie să fie înscriși în clasa pregătitoare. Calendarul înscrierii în învățământul primar a fost aprobat

„Au fost aceste două presiuni: una să punem și Educație pentru sănătate, și Educație ecologică, și Educație rutieră, și Educație financiară și tot felul de discipline, pe de altă parte copiii să aibă un program mai lejer și să nu mai fie așa încărcați. Aici trebuie să găsim cu toții o variantă de mijloc și cât mai în folosul copilului”, a mai spus Fartușnic.

Potrivit acestuia, proiectul se va afla în dezbatere publică, în prima etapă, până pe 23 ianuarie. După ce vor fi făcute propuneri, va mai fi pus pentru a doua oară în dezbatere, pentru încă două-trei săptămâni.

„A fost lansată în dezbatere publică pe 23 decembrie și va fi lăsată timp de o lună până pe 23 ianuarie. După care vom reveni cu o variantă care s-a desprins din dezbatere, care va mai fi cel puțin două sau trei săptămâni în dezbatere publică, astfel încât varianta care va fi înaintată spre ordin de ministru cu siguranță nu va mulțumi pe toată lumea, dar măcar să aibă un sprijin și să fie înțeleasă de cât mai mulți”, a susținut directorul Institutului de Științe ale Educației.

O altă noutate pe care o propune proiectul este cea a opționalelor, a adăugat el.

„Mulți își doresc cât mai multe opționale la nivelul școlii. Din păcate, asta ar însemna că școlile, care au posibilitate, au resursele, ar putea oferi copiilor, cele care nu au posibilitate nu ar putea oferi copiilor, o paletă foarte largă de opționale. Atunci, în toate cele trei variante puse în dezbatere publică există această propunere de a avea un opțional pe o anumită arie sau opțional integrat în care copilul încearcă să se familiarizeze cu ceea ce înseamnă o abordare integrată a unor tematici și să sperăm că la liceu chestiunea aceasta se va dezvolta și mai mult”, a mai afirmat reprezentantul institutului.

Planurile-cadru sunt structurate pe baza celor 7 arii curriculare.

Structura prevede discipline opționale pe arii și opționale integrate la nivelul mai multor arii, ca oportunitate oferită școlilor de a-și dezvolta oferta curriculară proprie.

Trunchiul comun prevede un număr prestabilit de ore (fără plajă orară), aceasta se păstrează la nivelul disciplinelor opționale pe arii și a opționalului integrat la nivelul mai multor arii.

Toate cele trei variante reduc numărul de ore la limba și literatura română la clasa a V-a (de la 5 la 4 ore/săptămână).

De asemenea, se reconsideră unele alocări orare pentru discipline care anterior ajungeau foarte rar să intre în oferta curriculară a școlii cu un număr maxim de ore (educație plastică, educație muzicală, cultură civică, istoria, geografia, educație tehnologică).

Se reconsideră structura disciplinelor socio-umane pe ani de studiu (la clasa a V-a Educație pentru drepturile copilului, la clasa a VI-a Educație interculturală, la clasa a VII-a Educație pentru cetățenie democratică și la clasa a VIII-a Educație economică).

Totodată, se schimbă titulatura ariei curriculare din Educație fizică și sport în Educație fizică, sport și sănătate.

Tehnologia Informației și a Comunicațiilor apare ca disciplină nouă de trunchi comun în aria Tehnologii, conform Legii Educației Naționale.

În trunchiul comun se vor adăuga 4-5 ore/săptămână în plus pentru elevii care studiază în limba maternă.