Ministrul Educației, Daniel David, a decarat că una dintre prioritățile mandatului său este ”să asigurăm buna desfăşurare a activităţilor de zi cu zi în sistem, pentru că Ministerul Educaţiei şi Cercetării acoperă trei zone foarte importante – zona preuniversitară, învăţământul superior, zona de cercetare, în care efectiv avem milioane de actori, copii, elevi, studenţi, profesori, personal administrativ ş.a.m.d. Deci este foarte important ca activităţile de zi cu zi să funcţioneze bine”.
”Şi tot în prima etapă, ceea ce mă interesează, ca implementare a programului de guvernare şi a viziunii pe care o am, este ca, în condiţiile permise de legile pe care le avem, să eficientizăm arhitectura acestor sisteme, fiindcă dacă eficientizez arhitectura acestor sisteme, până la urmă eficientizez şi funcţionarea de zi cu zi. Vă dau câteva exemple: zona învăţământului superior şi cercetare. În acest moment, avem cam patru actori care sunt activi. Avem universităţile, avem institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, avem institutele Academiei, avem unităţile de cercetare în diverse alte zone private. De foarte multe ori, aceşti actori nu cooperează unii cu alţii, de multe ori se suprapun, de multe ori intră într-o competiţie mai degrabă distructivă decât care să ducă la cunoaştere cumulativă. Atunci avem în plan evaluarea acestui sistem şi regândirea, reorganizarea lui, astfel încât să fie loc pentru toţi, dar să înlocuim aceste elemente negative cu o cooperare care să ducă la dezvoltare cumulativă.
În zona preuniversitară sunt aspecte cheie pe care le ţintim. Primul a fost cerut şi de către premier explicit – şi anume să gândim indicatori de performanţă în asociere cu salariile, se spune în spaţiul public, dar eu spun în legătură cu veniturile pe care le au cei din zona preuniversitară, fiindcă eu cred că, aşa cum se întâmplă cu toţi din sistemul public, salariul de bază trebuie să fie ceva decent, iar peste salariul de bază discutăm prin indicatori de performanţă, bonusuri, premii ş.a.m.d. o creştere a veniturilor. Şi de asemenea, tot în zona preuniversitară, vom lansa în dezbatere publică şi naţională planurile-cadru pentru liceu, care au rămas de mult timp neactualizate. Şi astea sunt câteva aspecte cheie pe care le ţintesc în domeniul educaţiei şi cercetării, care ţin, după cum vedeţi, oarecum de aspecte mai generale, de arhitectură, pe care, dacă le facem bine, eficientizăm activitatea de zi cu zi”, a spus ministrul Educației, Daniel David, într-un interviu pentru Agerpres.
Citește și: Daniel David, noul ministru al Educaţiei, vrea să reglementeze meditaţiile. „Hai să le facem legal”
Întrebat dacă se așteaptă la greve sau proteste ale angajaţilor din sistem, având în vedere noile prevederi ale ordonanţei „trenuleţ”, ministrul Daniel David a răspuns că ”este posibil”.
”Mi-ar plăcea să nu fie foarte probabile. Sunt în discuţie cu sindicatele, ţin legătura cu oamenii din sistem, încerc să explic că ţara trece prin această situaţie complicată. Poate nu atât economic, cât economico-financiar mai degrabă, cu acest deficit foarte mare la nivelul bugetului pe anul trecut şi trebuie să corectăm acest lucru, altfel toate activităţile sunt afectate major, cu speranţa că pe măsură ce condiţiile economico-financiare se îmbunătăţesc vom reuşi să ridicăm o serie de blocaje care există acum. Fiindcă până la urmă, iarăşi, dacă este să discutăm cinstit, sigur cu nuanţe pe aici, pe acolo, dar în general nu am asistat la tăieri, n-am asistat la lucruri foarte grave. Sunt lucruri negative, dar nu sunt foarte grave, fiindcă practic ce s-a încercat să se facă a fost să se stabilizeze şi să se pornească anul 2025 cu resursele pe care le-am avut oarecum în 2024. Dar sigur, oamenii sunt nemulţumiţi, iar în sistemul nostru, mai ales în zona de educaţie, nemulţumirea este un pic mai mare şi cred că toţi o înţeleg, pentru că au fost foarte multe angajamente şi promisiuni care au fost făcute pentru a opri greva în domeniul Educaţiei. Dar ţin minte că, în timpul discuţiei cu partenerii de dialog social, primul-ministru a spus foarte clar că el conştientizează acest lucru, ştie că are de onorat nişte promisiuni pentru Educaţie şi, atunci când condiţiile economico-financiare vor permite, va fi prioritate pentru el”, a mai spus ministrul Educației.
Daniel David a mai spus că deocamdată nu este stabilit bugetul pe 2025 pentru Educație, dar că ”promisiunea a fost că bugetul va fi uşor mai mare decât anul trecut, aşa cum am spus şi în timpul discuţiilor din Parlament când am fost audiat pentru a deveni ministru, astfel încât eu cred că, dacă acel lucru se menţine, aşa cum spuneam, putem desfăşura activităţile obişnuite, putem chiar începe să implementăm unele măsuri din programul de guvernare pe linia eficientizării arhitecturii sistemului”.
AGERPRES: Veţi păstra structura examenelor naţionale şi organizarea anului şcolar pe module?
Daniel David: Da, deocamdată, aşa cum am spus nu-mi propun să fac schimbări în arhitectură, ci să eficientizez arhitectura, dacă va fi nevoie. Dar fac o paranteză, ca parte a activităţilor din prima parte a mandatului, am început să fac o diagnoză foarte atentă a întregului domeniu. Vreau să văd ce lucruri funcţionează bine şi din ce cauză, ca să le putem susţine, să le putem dezvolta. Vreau să văd ce lucruri funcţionează prost, din ce cauză, astfel încât să putem corecta acele lucruri. Şi acest diagnostic va fundamenta după aceea politici bazate pe dovezi, evident base policies. Iar dacă după această analiză, ale cărei rezultate vor fi prezentate (…) spre sfârşitul lunii mai, dacă va fi cazul să facem astfel de modificări, vom vedea atunci. Deocamdată, păstrăm arhitectura care este, o eficientizăm, nu schimbăm arhitectura. Ce va fi în a doua parte a mandatului vom vedea.
AGERPRES: Cum consideraţi că ar trebui dotate şcolile astfel încât toţi elevii să aibă acces la învăţământ modern, centrat pe elev şi pe calităţile şi abilităţile lui? Sunt încă şcoli din mediul rural care nu au nici măcar strictul necesar pentru derularea activităţii de învăţământ.
Daniel David: Aşa este. Există un proiect început la minister, nu l-am început eu. Eu mă bucur că există şi mă bucur că eu sunt în faza cumva să-l implementez şi să-l duc la bun sfârşit de dotare a şcolilor cu materiale didactice, de dotare a unor laboratoare pe componenta digitală. Contează foarte mult contextul în care se învaţă. De multe ori abandonul şcolar este legat şi de mediul educaţional. Dacă mediul arată rău, este fără dotări, nu te stimulează, nu te încurajează să înveţi, sigur, alături de alţi factori, acest lucru contribuie şi la abandonul şcolar. Ştiu că ministerul are aceste proiecte deja începute. Dacă mă gândesc la dotările şcolilor, cu îmbunătăţirea infrastructurii, dotări cu materiale didactice, ţinta este ca aproximativ 5.000 şi ceva de şcoli să beneficieze de acest demers. Când i-am întrebat pe colegii mei din minister, care deja implementează proiectul, i-am întrebat cam ce procent dintre şcoli acoperim, mi-au spus că peste 80%, ceea ce este un lucru bun şi în condiţiile în care foarte multe din aceste şcoli vin din mediul rural sau dacă vin din zona urbană, vin din zona urbană mai defavorizată, ceea ce este iarăşi un lucru bun şi vă răspunde oarecum la întrebarea pe care aţi pus-o.
AGERPRES: Ce soluţii aveţi în vedere ca educatorii, profesorii să se ocupe exclusiv de predare şi de formarea elevilor să nu mai facă activităţi contabile de genul acte pentru burse, tichete sau activităţi birocratice care le ocupă mult timp pe care ar trebui să-l aloce meseriei de bază, cea de formator, de educator?
Daniel David: Sigur, în norma didactică ai şi o componentă administrativă care ţine şi de pregătirea pentru lecţie şi chiar de activităţi administrative. Problema este când aceste activităţi administrative sunt atât de multe şi de complicate încât interferează cu rolul tău de profesor. Da, este o analiză pe care o s-o fac şi ca parte a acelui raport despre care am discutat şi în funcţie de ce vom găsi, în sensul că eu ştiu că sub acest aspect lucrurile merg prost, nu ştiu exact toate cauzele, e legislaţia? Nu uitaţi că noi am adoptat o legislaţie nouă în 2023, complexă şi complicată. Ea probabil a venit cu foarte multe sarcini noi pentru profesori şi de multe ori poate n-au fost legate între ele sarcinile sau nimeni nu le-a pus toate unele lângă altele ca să vadă ce grozăvie se generează la un moment dat. Sunt conştient de această problemă, o să analizăm cauzele şi vom căuta soluţii la momentul prezentării acelui raport la sfârşitul lunii mai şi vom vedea după aceea cum implementăm în a doua parte a mandatului politici şi mecanisme prin care să corectăm această situaţie. Care sunt exact nu vă pot spune acum că întâi vreau să văd ce problemă este şi de ce a apărut.
Evaluarea Națională din 2025 are loc în luna iunie, potrivit calendarului anunțat de Ministerul Educației. Proba la Limba română se va desfășura pe 23 iunie, iar proba la Matematică este programată pe 25 iunie, iar pe 27 iunie va avea loc proba la limba maternă. Pe 3 iulie de vor afişa rezultatele iniţiale, iar în perioada 4-5 iulie se vor depune contestaţiile. Rezultatele finale vor fi afişate în data de 10 iulie.
Bacalaureat 2025. Elevii de clasa a XII-a vor susține probele de competențe ale examenului de Bacalaureat 2025 începând cu 27 ianuarie, o schimbare semnificativă față de anii anteriori, când aceste teste erau programate după finalizarea cursurilor.
Calendarul probelor orale de Bacalaureat 2025
27-29 ianuarie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A)
29-31 ianuarie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B)
3-5 februarie: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C)
5-7 februarie: Evaluarea competențelor digitale (proba D)