Nicoleta Ţînţ, noul preşedinte al CSM

Plenul CSM s-a reunit şi în urmă cu o săptămână, dar magistraţii nu au reuşit să aleagă preşedintele, ci doar vicepreşedintele, în persoana procurorului Tatiana Toader.

Candidatura judecătorului Nicoleta Ţînţ a fost supusă votului de două ori, dar de fiecare dată s-au înregistrat 9 voturi „pentru” şi 9 voturi „împotrivă”.

Potrivit unui comunicat al MJ, Ministerul Justiţiei consideră că CSM, inclusiv prin conduita noului preşedinte care va fi ales, trebuie să fie deschis şi constructiv cu partenerii europeni pentru realizarea recomandărilor MCV, GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia.

Ministrul şi-a exprimat speranţa ca magistraţii din CSM să dea dovadă de dialog, înţelepciune şi moderaţie şi să genereze o majoritate largă care să aleagă un nou preşedinte al CSM.

Alte articole

CSM, aviz negativ privind modificarea pensiilor de serviciu pentru magistrați

Grevă pentru pensii de 25.000 de lei pe lună fără plata contribuţiilor la stat

În opinia sa, ieşirea din blocajul CSM este o condiţie pentru a se putea aborda temele esenţiale ale anului 2020: modificarea Legilor justiţiei şi ale Codurilor Penale, îmbunătăţirea Raportului de ţară.

Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al CSM, Consiliul este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia. Preşedintele şi vicepreşedintele fac parte din secţii diferite.

CSM are 19 membri, 14 fiind aleşi – cu un mandat de 6 ani – doi reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În 2019, CSM a fost condus de judecătoarea Lia Savonea (preşedinte) şi de procurorul Nicolae-Andrei Solomon (vicepreşedinte). În 2018, CSM a fost condus de judecătoarea Simona Marcu şi de vicepreşedintele Codruţ Olaru.