Tudose, la dezbaterile privind bugetul pe 2018: Este cel mai generos buget al investiţiilor pe care l-a avut România post-revoluţionară

UPDATE Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, că cele 4300 amendamente depuse la proiectul de buget pe 2018, adunate, ar însemna bugetul României pe următorii trei ani şi că atributul Executivului este să facă o prioritizare a acestora.

”Sunt 4.300 de amendamente. Eu sunt convins,că unele dintre ele sunt foarte bune. Adunate toate ar însemna bugetul României pe următorii trei ani. Este evident că trebuie să facem o prioritizare, este evident că acesta este atributul guvernului, de asta guvernăm să ne facem politica noastră. Aţi auzit şi de la reprezentanţi care nu fac parte din arcul guvernamental că sunt multumiţi şi laudă în oarecare măsură activitatea guvernamentală. Să fim criticaţi cu acea deviere semnificativă invocată în plen care nu este vina noastră, ci au venit scrisorile anul ăsta pe exerciţiul bugetar din 2016, mă iertaţi, atâta pot ei. Fac tot ceea ce pot, dar pot puţin”, a declarat premierul Mihai Tudose.

Alte articole

EXCLUSIV Gigi Becali nu lasă biserica pentru politică. Vrea să țină slujbe în Parlament: „Pentru că dacă două zile nu merg la Sfânta Liturghie, nu mai simt aerul”

Marcel Ciolacu promite că minimum 30% din viitorii parlamentari ai PSD vor fi femei. „Dacă ar fi şi mai încurajate în business, economia mondială ar creşte cu 25%”

El a mai precizat că menţine propunerea iniţială a bugetului, nefiind de acord cu amendamentul votat vineri de comisiile de buget-finanţe, privind cotele defalcate de TVA şi impozitul pe venit.

”Să vedem ce se va tranşa. Din punct de vedere guvernamental ne menţinem propunerea iniţială de buget şi de paradigmă. Rămâne să vedem ce face Parlamentul”, a adăugat premierul.

UPDATE Premierul Mihai Tudose a declarat luni, în plenul reunit al Parlamentului, că proiectul de buget pe 2018 este unul al dezvoltării, menţionând că este cel mai generos buget al investiţiilor pe care l-a avut România post-revoluţionară.

„Prezentarea bugetului anual reprezintă un moment deosebit de important pentru România, un moment în care sunt prezentate şi prioritizate toate proiectele Guvernului pentru anul 2018. În pofida tuturor criticilor, bugetul pe 2018 este un proiect al dezvoltării, un proiect al investiţiilor, după un an bun pentru ţara noastră, anul 2017, iar cifrele au vorbit şi vor vorbi în continuare”, a afirmat premierul, la prezentarea proiectului de buget pe anul viitor.

Prim-ministrul a enumerat mai multe măsuri luate de Guvern în 2017 în domeniile sănătate şi educaţie.

„În sănătate plecăm de la modernizarea şi extinderea a 17 spitale publice, alocarea a 100 milioane de lei în aparatură medicală pentru 22 de spitale, acordarea a 66 milioane de euro pentru utilităţi în unităţile primire urgenţe, dotarea ambulatoriilor cu aparatură de 230 de milioane de euro, achiziţionarea a 272 de maşini de anestezie pentru blocurile operatorii din 50 de unităţi sanitare. (…) În educaţie, 2017 a fost primul an în care copiii au avut manualele la timp. Mai mult, pentru rezolvarea problemei s-a aprobat în şedinţa de Guvern Legea manualului, s-a finanţat construcţia a 46 de grădiniţe, 24 de şcoli, avem progrese semnificative în privinţa învăţământului dual, s-a lansat programul ‘România angajează’ în valoare de 550 milioane de euro”, a spus Tudose.

El a menţionat că în agricultură România a înregistrat producţii record, iar anul 2018 începe promiţător prin plata în avans a subvenţiilor, premierul subliniind că numai agricultura a absorbit anul acesta fonduri europene de 3,3 miliarde euro.

Tudose a subliniat că bugetul respectă criteriile Tratatului de la Maastricht.

„Foarte important este că bugetul pe 2018 respectă criteriile Tratatului de la Maastricht privind încadrarea în deficitul de 3% din PIB şi o datorie publică mai mică decât 60% din PIB. Deficitul ESA estimat este 2,96%, iar nivelul datoriei publice 37,6% din PIB, ceea ce ne clasează pe locul cinci ca cea mai mică datorie din PIB”, a susţinut Tudose.

Şeful Executivului a menţionat că România va respecta şi în 2018 angajamentele faţă de partenerii strategici, faţă de NATO privind alocarea a 2% pentru Apărare.

„Am preferat să fim prudenţi, să ne raportăm la o creştere de 5,5 cu toate că după primele nouă luni aceasta a fost de 7 conform datelor INS”, a mai spus el. „Aceasta este viziunea Guvernului României despre ceea ce înseamnă un stat responsabil faţă de cetăţenii săi. Aceasta e viziunea despre ceea ce înseamnă prosperitate şi performanţă. Sunt convins că vom reuşi. Vom creşte competitivitatea nu numai pentru a creşte nivelul de trai, dar şi pentru a depăşi în competitivitate ţări din regiune”, a adăugat Tudose.

Premierul le-a spus parlamentarilor să susţină proiectul de buget pe anul viitor pentru că este cel mai generos buget de investiţii.

„Vă rog să susţineţi cel mai generos buget de investiţii pe care l-a avut România post-revoluţionară, aşa cum a fost el prezentat, cel mai generos şi coerent buget în sănătate şi educaţie, ceea ce reprezintă coloana vertebrală a statului. Avem un buget care ne dă speranţe că obiectivele vor fi îndeplinite şi împreună vom reuşi să facem o ţară bună şi un trai mai bun pentru români. Aceasta este misiunea mea, a Guvernului şi a colegilor din arcul guvernamental”, a declarat Mihai Tudose. 

UPDATE Birourile Permanente Reunite au decis luni să reducă timpii de dezbatere în plenul reunit pentru proiectul de buget pe anul 2018, astfel încât se alocă cinci minute pentru dezbaterea fiecărui articol şi un minut pentru fiecare amendament. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a spus că decizia a fost luată pentru că există “o ploaie de amendamente” şi trebuie găsit un echilibru între dezbatere şi ”frenezia” depunerii lor.

„Dezbaterile generale vor începe la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor de stat la ora 11:00 şi sunt programate să dureze o oră şi jumătate. Începând de marţi, de la ora 14:00, marţi, miercuri, joi, avem program de dezbateri pe articole, începând de la ora 14:00, până la orele 19:00 şi vineri de asemenea. Sperăm să ne încadrăm în acest timp, aşa încât să putem vota bugetul de stat şi bugetul asigurărilor de stat până la încheierea sesiunii parlamentare”, a declarat Tăriceanu la finalul şedinţei Birourilor Permanente Reunite.

Întrebat dacă s-a decis un timp mai scurt pentru dezbaterea amendamentelor, preşeintele Senatului a spus: “Zece secunde pentru fiecare parlamentar, se cumulează timpii, este în linie cu ceea ce am utilizat ca timpi de dezbatere şi pentru celelalte proiecte asemănătoare”.

De asemenea, chestionat cu privire la faptul că opoziţia acuză Coaliţia PSD-ALDE că îi baga pumnul în gură prin reducerea timpului de dezbateri, liderul ALDE a spus că există o “ploaie de amendamente” şi din acest motiv încearcă să găsească un “echilibru între dezbatere şi frenezia depunerii amendamentelor”.

Potrivit deciziei Birourilor Permanente, se alocă cinci minute pentru fiecare articol din proiectul de lege a bugetului pentru 2018, un mnut pentru fiecare amendament, iar la dezbaterea articolelor pentru proiectul de lege al bugetului asigurărilor sociale, timpul de dezbatere a articolelor va fi de 30 de minute.

„Pentru dezbaterea pe articole a Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018, se propune: cinci minute pentru fiecare articol; un minut pentru fiecare amendament. Fiecare amendament să fie susţinut de un singur parlamentar. După epuizarea timpului alocat pentru fiecare articol, celelalte amendamente la articolul respectiv se supun votului, fără a se mai da cuvânt pentru susţinere. La anexe se va proceda în mod corespunzător, luând în considerare numărul amendamentelor la fiecare anexă, şi totalul acestora. Pentru operativitate, se propune să fie instalate, pentru a fi folosite în timpul dezbaterilor, două microfoane în sală, pentru reprezentantul Guvernului şi pentru reprezentantul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere ale Parlamentului. Pentru dezbaterea articolelor din proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, se propune alocarea a 30 de minute. Dacă acest timp se epuizează, amendamentele se supun votului, fără a mai fi susţinute”, se arată în propunerea înaintată către Birourilor Permanente Reunite şi adoptată în şedinţa de luni.

Legea bugetului de stat care urmează să fie supusă dezbaterii plenului reunit al Parlamentului a fost adoptată, vineri seară, în comisiile parlamentare de specialitate cu 17 voturi „pentru” şi 14 „împotrivă”.

Aleşii vor ca votul final asupra celor două proiecte de lege să fie dat în data de 21 decembrie într-o şedinţa a plenului Parlamentului.

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, joi, la Bruxelles, că analizează legea bugetului de stat pentru anul 2018 şi se va exprima după ce Parlamentul o va adopta.

Liderul PNL, Ludovic Orban, a criticat, duminică, bugetul pentru anul 2018, afirmând că acesta nu creşte salariile şi pensiile românilor şi că dezbaterile parlamentare care vor avea loc săptămâna viitoare ar trebui să fie dedicate legii bugetului de stat, nu şi legilor justiţiei.

Orban a afirmat că nu are mari speranţe că parlamentarii vor ţine cont de îndemnul primarilor de a nu vota bugetul dacă acesta nu conţine amendamentul care prevede redirectionarea integrală a impozitului pe venit către autorităţile locale.

“Vom vedea. Nu am mari speranţe în starea de legume în care se găsesc azi marea majoritate a parlamentarilor, care nu ţine cont de voinţa oamenilor, ci de ordinele lui Dragnea şi ale lui Tudose. Nu trebuie un număr foarte mare (de voturi – n.r.), e suficient un număr de parlamentari de maxim 20 să voteze alături de noi şi atunci amendamentele trec şi pot să treacă şi alte amendamente”, a precizat Orban, la solicitarea jurnaliştilor.

Parlamentarii din Comisiile reunite au adoptat, vineri, un amendament la Legea bugetului de stat pe 2018 care prevede creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care se transferă bugetelor locale de la 71,5% la 100%, pentru a compensa o diminuarea cotei de impozitare a impozitului pe venit de la 16% la 10%.

Proiectul de buget de stat pentru anul 2018 are în vedere o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB.