PNL a contestat la CCR hotărârea privind înfiinţarea Comisiei de anchetă în cazul SPP

Liberalii susţin că hotărârea Parlamentului în acest caz este neconstituţională deoarece încalcă principiul legalităţii prin nerespectarea Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi dispoziţii din Constituţie.

În opinia PNL, hotărârea încalcă art. 64 alin. (4) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie.

„Obiectul unei comisii de anchetă îl reprezintă situaţii de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante, în niciun caz persoane. Or, chiar dacă Hotărârea Parlamentului privind constituirea comisiei de anchetă se referă în art. 1 alin. 1 la verificarea activităţii directorului SPP, domnul Pahonţu Lucian-Silvan, este absolut evident faptul că verificarea activităţii unei persoane, indiferent de calitatea pe care aceasta o deţine, înseamnă, de fapt, verificarea persoanei respective, aspect care este contrar jurisprudenţei Curţii Constituţionale. (…) Pentru a respecta rolul constituţional al comisiilor de anchetă, aşa cum a fost decelat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, hotărârea de constituire a comisiei de anchetă ar trebui să aibă ca obiectiv verificarea unor situaţii de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante generate de activitatea unei instituţii sau a unor instituţii, în niciun caz să vizeze o persoană”, se arată în sesizarea la CCR, citată de Agerpres.

Semnatarii arată că nu trebuie confundată jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la persoanele care pot să fie citate sau invitate la dezbaterile comisiei de anchetă cu cea cu privire la obiectul de activitate al comisiilor de anchetă.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

Aceştia invocă faptul că, din anul 1990 şi până în prezent, la nivelul Parlamentului au fost constituite 14 comisii comune de anchetă, dintre care niciuna nu s-a referit la verificarea unei anumite persoane, ci toate au vizat activităţi ale unor autorităţi sau instituţii publice, respectiv clarificarea unor fapte sau împrejurări.

Liberalii susţin că hotărârea Parlamentului privind constituirea comisiei de anchetă încalcă art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 64 alin. (4) din Constituţie.

În opinia acestora, formularea din hotărâre este „neclară, imprecisă şi afectează caracterul obiectiv al unei anchete parlamentare”.

„Ambiguitatea sintagmei ‘implicarea în influenţarea unor decizii politice’ sau ‘implicarea în plan politic’ sunt extrem de vagi, de natură să afecteze activitatea comisiei de anchetă şi a membrilor acestora, care nu vor putea să îşi ordoneze acţiunile de control pe baza unor obiective clare şi precise”, spun liberalii.

Aceştia precizează că o comisie de anchetă nu are abilitarea constituţională sau regulamentară să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane, ci are scopul de a lămuri, de a clarifica împrejurările în care s-au produs evenimente sau au avut loc anumite acţiuni sau întâmplări, precum şi stabilirea concluziilor şi măsurilor ce se impun.

„Pentru a realiza în mod obiectiv acest scop constituţional şi regulamentar al anchetei parlamentare este necesar ca activitatea autorităţii publice şi a conducătorului său să fie evaluată ţinându-se cont de atribuţiile legale ale acestora, nu prin raportare la criterii subiective precum influenţarea unor decizii politice sau implicare în plan politic”, subliniază PNL.

Semnatarii sesizării mai afirmă că această hotărâre a Parlamentului încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 92 alin. (1), ale art. 94 lit. c) şi ale art. 119 din Constituţie. Ei spun că obiectivele anchetei exced funcţiei de control parlamentar şi intră în sfera de competenţă a altor autorităţi constituţionale, respectiv Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi preşedintele României.

„Obiectivele comisiei parlamentare de anchetă înfiinţate prin Hotărârea nr. 11/2018 sunt specifice, mai degrabă, exercitării unei acţiuni disciplinare decât exercitării unui control parlamentar. Astfel, potrivit art. 1 din această hotărâre, ancheta parlamentară vizează activitatea directorului SPP în calitatea sa de manager, or aceasta poate fi verificată numai de autorităţile care i-au încredinţat mandatul”, indică parlamentarii PNL.

Liberalii invocă şi încălcarea art. 1 alin. (5), art. 53, art. 126 alin. (1) şi art. 131 alin. (1) prin raportare la art. 64 alin. (4) din Constituţia României, deoarece art. 1 lit. h) din hotărârea Parlamentului acordă comisiei de anchetă o competenţă de verificare a activităţii Serviciului de Protecţie şi Pază care deja este realizată prin intermediul judecătorului, într-o procedură specială reglementată de Legea nr. 51/1991.

Conform PNL, hotărârea încalcă şi art. 132 alin. (1) prin raportare la art. 64 alin. (4) din legea fundamentală.

„Hotărârea Parlamentului instituie practic un control parlamentar asupra activităţii desfăşurate de procurori, singurii în măsură să comunice numărul de acte de constatare întocmite în baza art. 14 lit. d) din Legea nr. 191/1998, care au fost folosite ca mijloace de probă în cauze aflate în stadiul de cercetare penală sau în faţa instanţelor judecătoreşti, cu încălcarea art. 132 alin. (1) din Constituţie”, se precizează în sesizare.

Semnatarii invocă şi încălcarea art. 1 alin. (4), art. 116 alin. (2), art. 64 alin. 4, art. 1 alin. (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie.