PNL a pierdut aproape 1,2 milioane de voturi în numai jumătate de an

Paradoxal, în judeţele în care liberalii par că stau bine după procentul înregistrat la scrutinul din 11 decembrie, situaţia numărului de voturi arată că de fapt acolo PNL a pierdut cele mai multe voturi. În schimb, organizaţii considerate ”codaşe” au câştigat votanţi, aşa că în unele filiale demisiile liderilor se lasă încă aşteptate.

După eşecul electoral din 11 decembrie, liberalii caută, pe de o parte, vinovaţii pentru rezultatele sub aşteptări obţinute la alegerile parlamentare şi, pe de altă parte, ce nu a funcţionat la maşinăria de partid. Dacă la localele din luna iunie PNL a obţinut peste 2,5 milioane de voturi şi un procent de 32% din opţiunile electorale, la parlamentarele din 11 decembrie liberalii au luat sub 1,4 milioane de voturi, adică puţin peste 20% din opţiunile celor care au mers la urne. În numai şase luni, potrivit cifrelor electorale, PNL a pierdut aproape 1,2 milioane de voturi, iar explicaţiile pentru acest eşec nu au fost încă găsite de liberali, după o săptămână de la ziua votării.

Jumătate dintre organizaţiile judeţene ale PNL au obţinut însă mult sub scorul de 20%, atât cât este media partidului la nivel naţional, ceea ce a dus deja la o serie de demisii ale liderilor locali, arată o analiză News.ro.

Dacă nu luăm în calcul Harghita şi Covasna, fiefuri tradiţionale ale UDMR, şase dintre cele mai neperformante organizaţii judeţene ale PNL au obţinut sub 15% din voturi. Astfel, pe ultimul loc este organizaţia PNL Giurgiu care a luat abia 11,07% din voturile exprimate pe 11 decembrie, urmată de organizaţia PNL Buzău, cu 11,76%. De altfel, la Buzău a candidat şi unul din greii PNL, Teodor Atanasiu, cap de listă la Senat, dar din cauza rezultatului cu mult sub aşteptări, acesta a ratat intrarea în Parlament.

În topul celor mai neperformante organizaţii PNL urmează, pe locul trei, Bucureştiul condus de Cristian Buşoi. Liberalii au obţinut în Capitală abia 11,97% din voturi, cu un procent mai puţin decât la locale, deşi au înregistrat un plus de 11.000 de voturi faţă de luna iunie. Acesta este şi motivul pentru care liderul organizaţiei PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, refuză să demisioneze de la şefia filialei, motivând această ”performanţă” de 11.000 de voturi în plus la parlamentare faţă de locale.

Capitala este urmată, în topul organizaţiilor PNL cu cele mai slabe rezultate, de Argeş, filială clasată pe locul patru după ce a obţinut doar 12,35% din voturi. În clasament urmează organizaţia PNL Mureş (14,21%) şi cea din Satu Mare (15,08%).

Pe locul şapte se află organizaţia PNL Galaţi, care a obţinut abia 16,4% din voturi şi care este condusă de veteranul liberal Victor Paul Dobre. De altfel, la Galaţi a izbucnit şi un scandal între liderii locali ai partidului, după ce preşedintele filialei municipale, Nicuşor Ciumacenco, a demisionat din funcţie şi i-a cerut lui Dobre să facă acelaşi lucru.

Alte 12 organizaţii judeţene ale PNL au obţinut scoruri sub media partidului: Olt (16,4%), Brăila (16,4%), Gorj (16,9%), Dolj (17,3%), Bacău (17,7%), Mehedinţi (17,9%), Tulcea (18,7%), Ialomiţa (19,08%), Vâlcea (19,1%), Teleorman (19,3%), Dâmboviţa (19,3%) şi Vaslui (19,8%).

Dacă lăsăm însă la o parte procentele şi facem clasificarea după număr efectiv de voturi pierdute de organizaţiile judeţene, ordinea se schimbă. Astfel, filiale ale căror lideri au fost lăudaţi că au luat peste media partidului ca procent se află în topul clasamentului la numărul de voturi pierdute la parlamentare faţă de locale.

Organizaţia PNL Suceava, condusă de Gheorghe Flutur, a pierdut cele mai multe voturi între scrutinul local şi cel parlamentar, peste 76.000. Cu toate acestea, în procente, Suceava a obţinut un ”onorant” scor în ierarhia partidului, cu 26,7%.

Bihorul condus de Ilie Bolojan îi urmează Sucevei în clasamentul organizaţiilor cu cele mai multe voturi pierdute. Dacă la locale Bolojan a adus partidului 115.000 de voturi, la parlamentare el a obţinut abia puţin peste jumătate, adică 60.000 de voturi, deşi procentual a luat chiar mai mult decât Flutur la Suceava, adică 26,9%. De altfel, Ilie Bolojan a şi demisionat din funcţia de secretar general al PNL, odată cu Alina Gorghiu, dar a rămas la conducerea organizaţiei judeţene. Mai mulţi primari şi lideri locali din Bihor îi cer însă să demisioneze şi din această funcţie.

În topul organizaţiilor judeţene care au înregistrat minus de voturi la parlamentare faţă de locale urmează, pe locul trei, Prahova, cu peste 56.000 de voturi pierdute.

La fel, Constanţa, Braşov, Neamţ sau Arad, unde lider este Gheorghe Falcă, deşi au obţinut procentual peste media partidului – între 20% şi 32% – au înregistrat pierderi între 50.000 şi 40.000 de voturi fiecare. De altfel, la Arad Falcă are de înfruntat acum furia primarilor şi liderilor locali care îi cer demisia, mai ales că el a fost şi coordonatorul campaniei electorale a partidului la nivel naţional.

Poate cel mai bun exemplu la acest capitol este organizaţia PNL Alba, condusă de Mircea Hava. Clasată pe locul doi la nivel naţional după organizaţia din Sibiu condusă de Raluca Turcan, Alba a pierdut aproape 40.000 de voturi de la locale la parlamentare, situându-se pe locul opt în topul organizaţiilor liberale care au înregistat deficit de voturi.

Singurul lider judeţean care şi-a anunţat până acum demisia din funcţie este Nicolae Robu de la Timiş. El a obţinut un scor considerat bun de partid, 25,6%, şi nici nu a pierdut foarte multe voturi faţă de alegerile locale precum Falcă, Hava, Flutur sau Bolojan. Timişul a înregistrat un minus de 23.000 de voturi între cele două scrutinuri.

Singurele organizaţii judeţene ale PNL care nu au pierdut voturi în ultimele şase luni, de la locale la parlamentare, sunt Bucureştiul şi Sibiul, conduse de Cristian Buşoi, respectiv Raluca Turcan. În vreme ce Capitala a câşigat peste 11.000 de voturi între cele două tipuri de alegeri, Sibiul a adus un plus de 150 de voturi. Însă, Bucureştiul condus de Buşoi s-a situat pe locul trei în topul organizaţiilor cu cele mai slabe performanţe (11,9%), iar Sibiul a fost cea mai performantă organizaţie judeţeană a PNL, cu un scor de 39,5%, ceea ce i-a adus Ralucări Turcan şi preşedinţia interimară a partidului.

Începând cu luna ianuarie a anului viitor vor avea loc alegeri în toate organizaţiile judeţene ale PNL, urmând ca la finalul lunii februarie sau începutul lunii martie să fie organizată Convenţia Naţională a partidului, unde va fi aleasă noua conducere centrală. Până acum şi-au anunţat intenţia de a candida la şefia PNL fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu, dar şi Ludovic Orban, dacă până atunci va fi achitat în procesul în care este judecat în prezent.