Actul normativ pentru care liberalii cer intervenţia Avocatului Poporului, ca singura instituţie care poate contesta la Curtea Constituţională, o ordonanţă de urgenţă, este Ordonanţa de urgenţă nr. 33/2017, adoptată de Guvern pe 23 aprilie. Conform noilor prevederi legale conducerea ANCOM este asigurată de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, numiţi pe baza propunerii Executivului de către cele două Camere ale Parlamentului, reunite în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Anterior, preşedintele ANCOM şi cei doi vicepreşedinţi erau numiţi de către şeful statului.
Primul argument invocat de către PNL este lipsa unei justificări solide privind modificarea legislativă prin ordonanţă de urgenţă. În scrisoarea trimisă de Raluca Turcan lui Victor Ciorbea sunt incluse decizii din jurisprudenţa CCR în care mai multe ordonanţe au fost declarate neconstituţionale tocmai pentru că lipsea o argumentaţie care să justifice procedura de urgenţă a legiferării.
În al doilea rând, PNL susţine că Guvernul a încălcat Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece nu proiectul de OUG a fost adoptat fără avizul Consiliului Legislativ. „Studiind data adoptării OUG 33/2017, anume 27 aprilie 2017, precum şi data emiterii avizului Consiliului legislativ -28 aprilie 2017, constatăm că Guvernul nu a ţinut cont de punctul de vedere al Consiliului Legislativ (…) Constatăm, astfel, că au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie: «În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie»”, se arată în scrisoarea PNL
Ca motiv intrinsec, PNL invocă şi încălcarea art. 11, alin. 2 din Constituţie, („Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”). „Eliminarea Preşedintelui României din procedura de desemnare a conducerii Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii reprezintă o încălcare a obligaţiilor de imparţialitate în luarea deciziilor de reglementare în domeniul comunicaţiilor ce revin României din transpunerea Directivei 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice. Modificarea realizată prin ordonanţa criticată încalcă toate cerinţele Comisiei Europene avute în vedere şi în preambulul actului de înfiinţarea a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (OUG 22/2009)”, susţin liberalii.
Adrian Diţă a fost numit, în 11 mai, de către plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale în Comunicaţii, cu 236 voturi „pentru” şi zece „împotrivă”.
În aprilie, a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă care modifică legea de funcţionare a Autorităţii Naţionale în Telecomunicaţii ANCOM, respectiv numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor acestei instituţii se va face la propunerea Guvernului, aşa cum era şi înainte de modificare, dar cu aprobarea plenului Camerelor reunite. Înainte de aprobarea acestei OUG conducerea ANCOM era numită de către preşedintele României, la propunerea Guvernului.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 3 mai, că „speţa ANCOM seamănă izbitor cu speţa ordonanţei 13”, el subliniind că problema nu este de legalitate, ci de oportunitate şi că Guvernul încă nu a înţeles care este rolul său în arhitectura constituţională. Preşedintele a precizat că Guvernul are o putere foarte mare şi „poate să facă aproape orice, dar asta nu înseamnă că trebuie să facă orice”, ci trebuie să guverneze, să ia decizii care sunt bune pentru dezvoltarea României, pentru apărarea ţării, pentru întărirea şi stabilizarea dezvoltării.
viewscnt