Fostul ministru Lucia Varga a declarat, luni, după şedinţa conducerii PNL, că liberalii solicită retrimiterea la comisii a cerererii de reexaminare pe Codul Silvic şi admiterea discutării în parte a articolul 20 şi eliminarea acestuia.
„PNL consideră că trebuie eliminat articolul 20 pentru că aprobarea unei legi care cuprinde un articol care permite tăierea pădurilor fără document tehnic, fără amenajament silvic, va avea ca efect un atentat la siguranţa cetăţenilor şi a comunităţilor”, a spus Lucia Varga.
Deputatul liberal a precizat că „în România există peste 200.00 de hectare de păduri în zone de strictă protecţie, în jurul lacurilor de acumulare, a barajele, pe pante mai mari de 30% şi că, prin amenajamentul silvic, este interzisă tăierea copacilor, aceştia având rol de protecţie în caz de viituri”.
„PNL ar putea vota Codul Silvic iniţiat de PSD numai dacă articol 20 va fi rediscutat şi eliminat în comisii, altfel, va vota împotrivă„, a arătat Lucia Varga, despre discuţia de miercuri care va avea loc în Camera Deputaţilor, când proiectul de lege ar urma să fie introdus pe ordinea de zi a plenului.
Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins, marţea trecută, cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic, fiind înregistrate 35 de voturi „împotriva” cererii şi 21 „pentru”‘.
Reprezentanţii ONG privind protejarea mediului au criticat, marţi, după ce comisiile juridică, agricultură şi mediu au respins cererea de reexaminare a preşedintelui la Codului Silvic, faptul că nu au putut să-şi exprime punctele de vedere, sugerând că vor fi prezenţi în stradă pentru proteste.
Lucia Varga, fost ministru delegat pentru Ape şi Păduri, declara, după votul din comisii, că articolul 20 din Codul silvic care permite exploatarea pădurilor până la 10 hectare fără amenajament trebuie eliminat deoarece se favorizează tăierile ilegale de păduri, adăugând că PNL ar vota Codul silvic dacă este acceptat acest amendament de eliminare a acestei prevederi.
Proiectul Codului Silvic iniţiat de 25 de parlamentarilor PSD prevede, printre altele, că valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi.
Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat.
Proiectul mai stabileşte că suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 hectare şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri pătraţi, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 hectare.
Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul şeful ocolului silvic, în cazul administrării, proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice
Un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate.
Alte articole stabilite de deputaţi prevăd că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, în 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea şi completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi crează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.
Iohannis a anunţat, de asemeneaa, că problema defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), arătând că protestul împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim.
În Senat, cererea de reexaminare a fost respinsă, Codul Silvic fiind adoptat în varianta iniţială adoptată de Parlament.
Premierul Ponta a declarat, miercurea trecută, într-o emisiune TV, că „lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis” şi că „are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie”.
A doua zi, preşedintele Klaus Iohannis a cerut directorului SRI să verifice de ce informaţii beneficia premierul Ponta, despre o posibilă întâlnire a unor oameni din anturajul său, cu procesatori de lemn, arătând că declaraţiile sunt foarte grave şi, dacă se dovedesc a nu fi adevărate, trebuie să răspundă.
Şeful statului a reacţionat, la Aeroportul Otopeni, înainte de a pleca într-o vizită de lucru în Italia, la afirmaţiile premierului Ponta, arătând că este „o declaraţie foarte curioasă”.
„Recunosc că am luat act cu surprindere de această declaraţie. Afirmă la televizor tânărul prim-ministru că ar avea el informaţii de la servicii cum că oameni din anturajul meu s-ar fi întâlnit cu diferiţi reprezentanţi ai unor procesatori de lemn, şi lasă să să se înţeleagă că ar exista un fel de trafic de influenţă la nivelul preşedintelui”, a spus şeful statului, înainte de plecarea spre Milano.
El a adăugat că acest lucru este „surprinzător şi fals”.
„Am verificat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, şi nu a existat niciun fel de discuţii, nici cu lobby-işti şi nici măcar cu foşti colegi din PNL, pe această temă”, a mai spus preşedintele.
El a continuat: „Luând act de declaraţiile premierului de aseară, am rugat organele abilitate să verifice de ce fel de informaţii dispunea premierul, dacă ele se confimă sau nu. Dacă se confimă, să se ia măsurile de urgenţă care se impun, şi dacă nu, premierul va răspunde pentru aceste afirmaţii. Astfel de afirmaţii de insinuare a unui trafic de influenţă la nivelul preşedintelui nu pot fi clasificate ca simple afirmaţii, prin care vrea să pară interesant la televizor. Sunt mult mai grave şi vor fi tratate ca atare. Sper ca această scăpare să nu însemne o revenire la logica din campanie, promovată atunci de candidatul Ponta”.
Klaus Iohannis a anunţat că nu am vorbit cu premierul, dar că dimineaţă a avut o discuţie cu directorul SRI, şi l-a rugat foarte oficial să analizeze cu maximă eficienţă şi seriozitate aceste afirmaţii ale premierului.
Ulterior, Premierul Victor Ponta a declarat că acuzaţiile sale legate de un sprijin politic pentru firma austriacă Holzindustrie Schweighofer pentru Codul Silvic au vizat doar „o doamnă deputat PNL, fost ministru” şi alţi deputaţi PNL şi nu s-au referit la persoane din jurul preşedintelui Iohannis.
El a revenit, precizând că îşi menţine acuzaţiile la adresa „unei doamne deputat, fost ministru, de la PNL” care s-a întâlnit cu firma austriacă Schweighofer pentru Codul Silvic şi promovează în Parlament interesele unei firme private, precizând din nou că are date în acest sens.
El a susţinut totodată că nu există un conflict între el şi preşedintele Klaus Iohannis pe această temă.
„Şi preşedintele, şi eu, şi Parlamentul putem să colaborăm ca să oprim un fenomen care există de mulţi ani, cel al despăduririlor şi pieţei ilegale. Am avut nişte acuzaţii, pe care mi le menţin, la adresa unei doamne deputat, fost ministru, de la PNL care s-a întâlnit cu Schweighofer şi promovează în Parlament interesele unei firme private. Susţin în continuare acest lucru şi am şi date în acest sens, pe care le are toată lumea deja, sunt publice”, a spus Ponta.