‘În cea mai conservatoare variantă în care considerăm că vom reuşi să introducem acest tichet şi el o să funcţioneze măcar la o treime din cei care la ora actuală lucrează la negru, contribuţiile la bugetul de stat ar fi de 1,4 miliarde lei anual. Dacă am reuşi să convingem măcar jumătate din cei care fac şi cei care beneficiază de aceste servicii să folosească tichetele, contribuţia la bugetul de stat ar ajunge la 2,4 miliarde lei’, a precizat luni deputatul liberal Horia Cristian, la o conferinţă de presă.
El a reamintit că cei care lucrează, acum, la negru nu beneficiază nici de asistenţă socială, nici de pensie, nici de asigurări de sănătate, motiv pentru care tichetul de servicii vine să acopere această deficienţă.
‘Trebuie să ne punem întrebarea de ce câteva milioane de români muncesc la negru în fiecare zi şi răspunsul este simplu: nu pentru că ei vor să eludeze legea, ci pentru că este foarte complicat să faci un sistem legal de a munci. E foarte complicat să-ţi faci PFA, să-ţi faci firmă sau un contract de muncă, mai ales când desfăşori activitate din aceasta cu caracter ocazional. Şi atunci, tichetul de servicii vine să reglementeze foarte simplu acest lucru’, a spus deputatul liberal Horia Cristian.
Acesta a mai precizat că tichetul este uşor de aplicat în cazul serviciile la domiciliu, iar pentru zilieri – în special cei care lucrează în mediul rural – una dintre marile probleme ale angajatorilor este aceea că oamenii nu vor să lucreze pentru că au senzaţia că îşi vor pierde ajutorul social.
‘Pentru aceasta, tichetul de servicii poate fi utilizat cu menţinerea drepturilor de ajutor social care deja există la ora actuală, aşa cum s-a completat de curând şi în legea zilierilor. De fapt, aici vine doar să creeze un mecanism alternativ la mecanismul de plată actuală al zilierilor. În plus, le conferă acestora nişte drepturi de asistenţă socială care nu le au prin actuala lege. Prin legea zilierilor, ei plătesc doar impozit pe venit de 16%, care se reţine la angajator. În cazul nostru, ei beneficiază de asistenţă socială şi de asigurări de sănătate’, a explicat deputatul liberal.
Cu privire la categoria celor care colectează materiale reciclabile, Horia Cristian a spus că există o mare problemă legată de furturile de materiale care sunt vândute.
‘Încercarea noastră este de a scoate banii cash din acest circuit legat de persoane fizice – persoane juridice, în speranţa că vom reduce aceste furturi. Cei care fură o şină de cale ferată şi o duc la depozitul de fier vechi nu se vor legitima niciodată, şi cel care este patron acolo va înregistra un nume fictiv şi un buletin fictiv şi e foarte dificil să întrerupi acest cerc vicios. În cazul nostru, dacă cel care colectează materiale vrea să-şi încaseze banii, trebuie să meargă să se înregistreze din punct de vedere fiscal la primărie’, a adăugat acesta.
Cei care sunt beneficiarii serviciilor, persoane fizice sau juridice în cazul zilierilor sau al celor care colectează materiale reciclabile, cumpără aceste tichete de la direcţia fiscală a primăriei sau de la firmele de unde cumpără tichete de masă şi plătesc serviciile prestate cu aceste tichete, a menţionat deputatul liberal.
‘Beneficiarul serviciului se duce la primărie şi schimbă tichetul în bani, moment în care i se reţin contribuţia de asigurări sociale de sănătate şi contribuţia pe venit în cuantumurile prevăzute de lege pentru persoanele fizice. Deosebirea este că, pentru a fi atractiv, am creat nişte stimulente fiscale, respectiv beneficiarul are un beneficiu fiscal de 5% pe care îl primeşte la sfârşitul anului, din valoarea tichetelor pe care le-a cumpărat, iar prestatorul are o reducere fiscală de 50% din valoarea tichetului’, a spus Horia Cristian.
El a mai spus că tichetul de servicii nu este o idee nouă, el funcţionează şi în alte ţări europene de multă vreme.
Proiectul legislativ va fi depus miercuri, pentru intrarea în circuitul legislativ.