PNL sesizează CCR referitor la înfiinţarea Comisiei de anchetă privind activitatea Consiliului Concurenţei

„În considerarea criticilor şi a argumentelor legale, constituţionale şi de jurisprudenţă a instanţei de contencios constituţional, vă solicităm să admiteţi prezenta sesizare de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată şi să constataţi că Hotărârea Senatului României nr.4 din 11.02.2019 privind privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă nu respectă rolul constituţional al comisiilor de anchetă, prevăzut de art. 64 alin.(4) din Constituţie, aşa cum a fost stabilit şi dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravenind şi prevederilor art.147 alin.(4) din Constituţie referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale şi este neconstituţională în ansamblul său. În drept, ne motivăm sesizarea pe dispoziţiile art. 146 lit. l) din Constituţia României, republicată şi ale art. 27 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, precizează sesizarea PNL către CCR.

În baza hotărârii criticate de PNL, Plenul Senatului României a încuviinţat desfăşurarea unei anchete parlamentare de către Comisia economică, industrii şi servicii din cadrul Senatului, cu privire la investigaţia efectuată de Consiliul Concurenţei, deschisă prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 420/2008 şi având ca obiect posibila încălcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 81 alin. (1)1 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene de către întreprinderile active pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare din România.

Scopul şi obiectivele anchetei parlamentare privesc, potrivit Hotărârii, analizarea şi clarificarea aspectelor cuprinse în raportul privind investigaţia realizată de Consiliul Concurenţei, a elementelor care au stat la baza întocmirii acestuia, precum şi analizarea şi clarificarea modului în care a fost dispusă închiderea investigaţiei prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 260/2013.

Concluziile anchetei parlamentare realizate de Comisia economică, industrii şi servicii vor fi cuprinse într-un raport ce va fi prezentat Biroului permanent în termen de 60 de zile.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

Senatorii PNL au sesizat, în documentul depus la CCR, o serie de încălcări ale Constituţiei şi remarcă totodată că, potrivit Legii concurenţei nr. 21/1996, Consiliul Concurenţei este autoritate administrativă autonomă, învestită în acest scop, în condiţiile, modalităţile şi limitele stabilite prin dispoziţiile prezentei legi, autoritate care aplică dispoziţiile art. 101 şi art. 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi care întocmeşte anual un raport privind activitatea sa şi modul în care operatorii economici şi autorităţile publice respectă regulile concurenţei, potrivit prezentei legi. Raportul se adoptă în Plenul Consiliului Concurenţei şi se dă publicităţii, adaugă PNL.

Liberalii mai atrag atenţia, între altele, că numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către Preşedintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

În privinţa competenţelor comisiilor permanente ale Senatului, arată sesizarea PNL, conform Regulamentului Senatului, comisiile permanente, în domeniul lor de activitate, au atribuţia de a efectua anchete parlamentare şi de a prezenta rapoarte Biroului permanent. Astfel, orice comisie permanentă poate iniţia o anchetă parlamentară, în limitele competenţelor sale materiale, cu aprobarea Senatului..

PNL mai spune că, acolo unde legea prevede expres controlul parlamentar asupra unei autorităţi publice, acesta se va realiza în formele prevăzute de lege, prin intermediul comisiilor permanente de control al activităţii autorităţilor publice, reglementate concret de lege, respectiv prin intermediul rapoartelor de activitate pe care autorităţile publice sunt obligate să le prezinte periodic (anual) în faţa celor două Camere, în şedinţă reunită, după caz.

Aşadar, adaugă documentul, cu privire la această categorie de control parlamentar, legea infraconstituţională poate dispune fie controlul parlamentar realizat de către o comisie permanentă de control al activităţii autorităţii publice, reglementată concret de lege (de ex., în cazul controlului activităţii SRI, SIE, SPP), fie controlul parlamentar realizat prin analiza raportului de activitate pe care autoritatea publică este obligată să îl prezinte periodic (anual) în faţa uneia dintre Camerele Parlamentului sau a celor două Camere, în şedinţă reunită (de ex., în cazul controlului activităţii AEP, Avocatului Poporului, BNR şi a tuturor autorităţilor unde legea prevede obligativitatea prezentării unui raport de activitate Parlamentului).